Sensibilitatea românească de altădată

Ştefan LEMNY
Publicat în Dilema Veche nr. 727 din 25-31 ianuarie 2018
Sensibilitatea românească de altădată jpeg

● Meşteşugul doftoriei. Primul tratat românesc de medicină. Ediţia manuscriselor româneşti BAR nr. 933 şi 4841. Studiu filologic, studiu lingvistic, ediţie, glosar şi indice de Lia Brad Chisacof, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2017. 

Editate exemplar de Lia Brad Chisacof, cele două manuscrise reunite sub titlul Meşteşugul doftoriei invită la multiple analize. Editoarea le-a dezvoltat în parte în studiul importanţei filologice şi lingvistice a textului ca oglindă a terminologiei medicale româneşti din secolul al XVIII-lea, o componentă a terminologiei ştiinţifice studiată mai înainte de N.A. Ursu şi Gh. Chivu. „Dacă Meşteşugul doftoriei ar fi reuşit să fie tipărit sau dacă […] nu ar fi dispărut prematur cel care i-a dat ultima versiune – conchide ea –, atunci acest limbaj medical s ar fi impus practic cu o generaţie sau două mai devreme“. Fiind vorba de un tratat de medicină, de mare interes este şi opinia specialiştilor din acest domeniu. Invitînd la adîncirea cercetării în acest sens, academicianul Victor Voicu rezumă din partea lor cîteva din ideile care l-au marcat în prefaţa ce deschide volumul: „Prin desele referiri la Hipocrat, lucrarea se înscrie în linia iluminismului medical“, cu precizarea – adaugă el –, că ea „nu e tributară totuşi medicinei noi, de vreme ce împărtăşeşte din plin teoria celor patru umori, vorbeşte prea puţin de circulaţia sîngelui“ etc.

Volumul respectiv nu vizează însă doar specialiştii istoriei limbii sau a medicinei. El se prezintă deopotrivă ca un document de interes excepţional pentru istorici, în general. Mai întîi pentru ilustrarea unei pagini de istorie culturală, cunoscută încă de la finele secolului al XIX lea, dar făcută acum accessibilă unor categorii mai largi de cititori. Pe fondul discuţiilor provocate de paternitatea acestui text, se disting mai ales două figuri de cărturari din peisajul naţional şi sud-est european – sibianul Ioan Adam şi renumitul tesalian Rigas Velestinlis – cărora le-a revenit un rol de seamă în difuzarea mesajului iluminist. De altfel, tratatul de faţă era destinat înainte de toate nu celor cunoscători de „meşteşug doftoricesc“, ci „pentru fraţii iubitori de carte, ştiind că astfel de cărţi nu se găsesc în limba noastră proastă ca să fie spre folosul de obşte al cititorilor“. „Folosul de obşte“, dorinţa instruirii celor de condiţie simplă sînt ideile cele mai nobile ce traversează cartea de faţă, prin care ea îşi merită locul în desfăşurarea Luminilor din spaţiul românesc: „m-am gîndit numai să ajut mai mult pe gospodarii de jos fără învăţătură şi săraci, care nu pot să alerge departe cînd se îmbolnăvesc şi să-i cheme pe medicii desăvîrşiţi şi mari să-i examineze, mai ales dacă sînt în sate şi în locuri depărtate unde mai repede își găsesc vindecare şi ajutor calul beteag sau boul sau oaia decît omul bolnav“. Prin acest nobil mesaj, Meşteşugul doftoriei, redactat în mai multe etape de-a lungul secolului al XVIII-lea precedă astfel prima lucrare medicală în limba română, publicată în 1793, al cărui autor, cărturarul iluminist Ioan Piuariu Molnar, cerea ca ea să fie citită ţăranilor cu voce tare.

Dincolo de interesul său pentru reconstituirea preocupărilor iluministe, volumul reţine atenţia şi din altă perspectivă, poate mai puţin vizibilă la prima vedere. Citindu-l, nu poţi să eviţi gîndul că multe din bolile pe care le întîlnim astăzi au făcut parte şi din suferinţele strămoşilor noştri, cu denumiri cărora doar istoricii medicinei le pot stabili corespondenţa: o patogeneză diversă, în care Victor Voicu a distins unele specificităţi, precum atotputernicia ciumei sau menţionarea episodică a cancerului (în epocă: „carchin“).

Curiozitatea acestui tratat consistă şi în maniera sa de a structura materia sub forma unui inventar de boli şi remedii pentru fiecare detaliu al corpului de la cap pînă la picioare, fără a ocoli „durerile mădulariului“. Un capitol întreg descrie sifilisul, „această prea rea şi scîrnavă boală […] a celor ce curvesc peste măsură“, o boală – precizează autorul – că „cei vechi nu au cunoscut“ şi despre care „toţi o zic că să se fi adus de la India sau de la Americhi“. Nu e vorba doar de bolile trupeşti. Autorul evocă „vătămarea ţinerii de minte“, „nebuniia rea“, în fine, „patima melanholii“, această „boală a sufletului“, bine studiată la nivel european de Yves Hersant sau Georges Minois, tot mai prezentă şi în societatea românească, un preambul al depresiei din zilele noastre.

Nu avem astfel aici un peisaj al vieţii cotidiene din perspectiva durerilor şi a indispoziţiilor provocate de boli? Şi, pe această cale, o punte spre explorarea sensibilităţii din trecut? Roselyne Rey, autoarea unei Istorii a durerii, explica de altfel interesul ei pentru acest studiu prin faptul că, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, „importanţa acordată conceptului medical de sensibilitate debuşează spre un anume număr de discursuri specifice despre durere, pe care nu le găsim neapărat mai înainte“ (Histoire de la douleur, La Découverte, 2000). Documentul de peste 1000 de pagini pe care îl avem acum la dispoziţie, a cărui consultare e înlesnită de un substanţial indice de nume, oferă unele revelaţii în acest sens. Multe din tratamentele prezentate ne fac să zîmbim, precum îndemnul dat suferindului de dureri de cap „din răceală“: „a se feri de a trece şi rămînea în căldură, a se feri şi de lapte, dă peşte şi dă cele ce răcorescu“, ba chiar, „să lucreze cu trupul şi mai vîrtos să încalece calul“. Pentru calmarea durerilor de dinţi, autorul nostru nu ezită să recomande „a fierbe o broască bine cu apă şi cu oţet şi să-i ţie zeama în gură mult. Sau pielea de şarpe să fiarbă cu vin sau cu oţet să ţie asemenea“ etc. De reţinut, în orice caz, lupta pentru asanarea durerii, semn în sine al unei atitudini noi, diferită de resemnarea tradiţională. Citim astfel că „pentru tăria durerii, bune sînt şi de folos doftoriile ceale ce să zic amorţitoare, adecă care dau bolnavului oarecare nesimţire şi uimire“, cu referire la opiacee de producţie autohtonă: „lapte de capră, de miezul de pîine, şi de gălbinarea de oauă, cu care să ameasteci sămînţă de mac“ (p. 640). 

Ștefan Lemny este istoric. A publicat, printre altele: Sensibilitate și istorie în secolul XVIII românesc, editura Polirom, 2017.

Foto: wikimedia

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.