Privindu-te în oglinda celor care vin

Publicat în Dilema Veche nr. 338 din 5 - 11 august 2010
Ce bine că n am douăzeci de ani! jpeg

E limpede mutarea de accent de pe specular pe exemplar, ce caracterizează Întîlnire cu un necunoscut şi Note, stări, zile – cele două jurnale recent publicate de Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu. Maestrul se ex-pune ucenicilor deopotrivă în togă şi sandale, cu sceptru şi tichie, încercănat şi fără fard, tot mai tangibil şi filial-palpabil din cît ar fi fost de (presupus) patern-inaccesibil. Cu alte cuvinte, eul îşi supune propriile fantasme, impulsurile narcisiace, febricitarea autoexpozitivă şi energiile plăsmuitoare, unui deliberat proces de – cum să-i spun? – alchimie paideică. 

Învăţăceii de ieri sînt meşterii de azi. Pălăria şi fularul lui Nae Ionescu, basca, pipa şi ghetrele lui Noica, vila de la Balcic şi soba de la Păltiniş îşi împletesc rostul acum cu excelenţa cultivată la NEC şi doxologia de la Humanitas. 

„Mă expun – scrie Andrei Pleşu în prefaţă – ca să mă alătur tinerilor (dar şi celor mai puţin tineri) care se simt încă nesiguri de ei, încă tatonanţi, orgolioşi, dar timizi, harnici şi leneşi deopotrivă. Le propun ca temă de reflecţie propriile mele ambiţii, neputinţe, experienţe şi speranţe.“ 

La rîndu-i, după ce defineşte jurnalul nu ca „document psihologic, nici psihiatric“, ci ca „aport individual la edificarea unei umanităţi comune“, Gabriel Liiceanu recunoaşte: „Scriu fără să-mi pese prea mult de ce va spune lumea. Dar atunci de ce o fac în văzul tuturor? (Poate pentru că ajung să cred că scormonitul meu în mine îi ajută pe cîţiva. Iar restul nu mă interesează.) Oricum, exprimîndu-se, un scriitor îi exprimă pe ceilalţi“. El crede că „ceea ce trebuie «exhibat» este fragilitatea noastră «bună» şi răul lumii de care sîntem luaţi prin surprindere. Orice jurnal amestecă din acest punct de vedere confesiunea cu moralismul. E treaba celui care scrie să ştie pînă unde poate «întinde coarda» într-una sau alta din aceste direcţii“. 

Cum ştim, ucenicul dispreţuieşte „moralismul“ şi adoră confesiunile Învăţătorului, pîndind cu sadică sagacitate excesele, abaterile şi vinovăţiile acestuia, întru cauţionarea propriilor febrilităţi eretice. Or, aici, şi Liiceanu şi Pleşu excelează în sinceritate, spre savoarea – presupun – a tinerilor împricinaţi. „Calul negru“, la unul („simbol al poftei sexuale dezlănţuite“ în Republica lui Platon), „fratele porc“, la celălalt, sînt emblemele unei insurgenţe turbionare a cărei supunere spirituală a fost (este?) cu atît mai spectaculoasă şi mai demnă de urmat cu cît învolburarea ei se revelă mult mai răvăşitoare decît ne îngăduie să (între)vedem documentele scrise. 

Ce-ar fi dacă aş sparge cu o piatră geamul unei maşini din parcare? se întreba Pleşu în aprilie 1968, la nici 20 de ani. Logic, nu-i aşa? Din punct de vedere instinctual. Dar ce dihanie este spiritul? revine el în 1972: „Spiritul comun crede că viaţa spirituală e un balet de nimfe, un rafinament decolorat, la antipodul animalităţii. În realitate, spiritul e o stihie brutală, un faun, o dihanie dezlănţuită, faţă de care mica febră a corpului e inocentă. Cine n-a avut niciodată intuiţia animalităţii specifice a spiritului are poate vocaţia culturii, a investigaţiei intelectuale, dar nu are vocaţie spirituală“. Vi se sparie gîndul?  Tot aşa, în iunie 1977 îl citează pe Oscar Wilde meprizînd fidelitatea în iubire, cea care „este ca şi consecvenţa în viaţa intelectuală – simplă recunoaştere a eşecului“ (cînd iubirea, vorba lui, „din cer, devine tavan“), în 1987 aproape că imnifică gîlceava cărnii cu duhul în memorialistica lui Galaction, după care, în 1996, citîndu-l pe Valéry, mărturiseşte că nu prin bibliotecă, nu pe cale livrescă, şi-a forjat fiinţa, ci prin contactul viu cu cîţiva oameni de calibru aparte (p. 141). 

În sfîrşit, pentru mine, nărăvaşul Pleşu, cel care lipea de zid mania normativă a lui Noica, răscolindu-l interogativ despre „fratele porc“ din noi, e copleşitor de regăsit la p. 43, unde aflăm că adoră ploaia („aş putea trăi exaltat în orice ţară noroasă din lume“) şi detestă „plaja însorită, vara“: „Nisipul încins, lumina orbitoare, corpurile ezitînd între delăsare animală şi explozie energetică creează o atmosferă de obnubilare veselă, de surescitare halucinatorie“. În schimb, „cînd plouă, eşti adus cu picioarele pe pămînt: ţi se livrează cea mai realistă imagine a condiţiei umane“. 

Gabriel Liiceanu (citînd cu egală fervoare din Cioran şi Kierkegaard) oscilează fermecător între nepăsarea exhibării şi buna coerciţie. „Tot comportamentul meu este deviat de cultul sentimentelor frumoase, de morală, de «educaţie», aşa încît atunci cînd natura izbucneşte în mine cu acea fervoare care face să cadă toate cenzurile, mă simt mizerabil, mă simt ultimul om, şi nicidecum un superb animal eliberat şi liber.“ Ne spune că a „adorat excesul“ („dintr-un sentiment exacerbat al pudorii am vrut să trec în ochii lumii drept un tip măsurat“), că ani de-a rîndul a trăit într-un „soi de bulimie erotică“ („viaţa mea se încărca şi se descărca tot timpul ca o uriaşă baterie construită după principiul plăcerii“), că feţele eului său conţin melancolia şi ludicul „dornic să se prostească în o mie de feluri“, violenţa, isteria, concupiscenţa şi tandreţea, aroganţa, şovăiala, oroarea de ridicol, umilinţa, orgoliul şi voinţa neînduplecată. Un „eu băşcălios şi fericit să moară de rîs“, dar şi „pus pe treabă şi vrînd să răstoarne munţi“, „leneş şi lipsit de orice chef“, dar şi „terorizat de perspectiva catastrofei“... „Cine sînt eu de fapt?“ încheie el. 

Ce altă întrebare mai cumplită – adică mai plină de învăţăminte – se poate imagina pentru tinereţea aflată în plină căutare a propriului destin? 

Cum, deci, să nu-i invidiezi pe tinerii săi alumni – Sorin Lavric, Cătălin Cioabă, Gheorghe Paşcalău, Bogdan Mincă – pe care-i priveşte cu sinceră admiraţie (pp. 36, 41 ş.u.)? „Maestrul – conchide Liiceanu – e cel care te ajută să obţii libertatea de gîndire, după ce mai intîi ai acceptat să ţi-o pierzi slujindu-l.“ 

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte a sa este Despre Cioran şi fascinaţia nebuniei, Editura Humanitas, 2010.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Reacții după ce un preot a spus că fetele frumoase, abuzate sexual, trebuie să fie trimise la închisoare. Ministrul Justiției: „Este o invitație la viol!” VIDEO
Preotul Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro Vita consideră că fetele frumoase, care au fost victimele unei agresiuni sexuale, „nu sunt chiar nevinovate” și că ar trebui să meargă și ele la închisoare. BOR se delimitează de aceste afirmații.
image
Drogul violului, cel mai periculos, dă dependență de la a treia utilizare. Expert: „Este posibil să asistăm la drame uriaşe”
Psihologul Eduard Bondoc, specialist în medicină la Clinica de Psihiatrie din Craiova, avertizează că cel mai periculos drog este cel cunoscut ca "drogul violului", care este insipid, inodor și incolor.
image
O bătrână din Spania și-a găsit casa ocupată de un cuplu de români. „Am crezut că proprietara a abandonat-o“
Un cuplu din România a stârnit controverse în Spania. Cei doi s-au mutat într-o locuință din cartierul Lavapiés din Madrid.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.