Poezie la superlativ

Publicat în Dilema Veche nr. 833 din 6 - 12 februarie 2020
Poezie la superlativ jpeg

● Un secol de poezie română scrisă de femei. Volumul I (1990-2019), antologie de Alina Purcaru şi Paula Erizanu, cu fotografii de Irisz Kovacs, Editura Cartier, 2019.

În 2019, anul literaturii femeilor, cum l-am numit eu în bilanţul de sfîrşit de an, pe lîngă cele patru volume colective de contribuţii teoretice/publicistice importante pentru feminismul românesc (Nașterea cetățeniei democratice. Femeile și puterea în România modernă de Mihaela Miroiu şi Maria Bucur, Humanitas; Ea. Perspective feministe asupra societății românești, coord. Oana Zamfirache, Curtea Veche; Zoe, fii bărbată! Coduri de gen în cultura României contemporane, coord. Mihaela Ursa, Paralela 45, şi Dragă Virginia. Scrisori din ţara mea, Black Button Books) şi recuperarea unei părţi a publicisticii Sofiei Nădejde (Despre creierul femeii şi alţi demoni, ediţie de Maria Cernat şi Adina Mocanu, Paralela 45), au apărut şi cîteva antologii dedicate literaturii scrise de femei: In the mood for love. Antologia prozei erotice feminine din România (selecţie de Marius Conkan, Paralela 45), Artă a revendicării. Antologie de poezie feministă (coord. Medeea Iancu, ediţie electronică disponibilă pentru descărcare gratuită pe literaturasifeminism.wordpress.com) şi acest prim volum dedicat poeziei ultimelor trei decenii.

În primul rînd, trebuie să remarc o dată în plus importanţa, ineditul şi eleganţa acestei serii intitulate pe bună dreptate „Cartier de colecţie“, ajunsă la nr. 24, în care poeţii antologhează poeţi în volume ilustrate cu lucrările cîte unui fotograf. De data aceasta, poetele şi publicistele Alina Purcaru (n. 1982) şi Paula Erizanu (n. 1992) au avut ideea strălucită de a pune laolaltă o selecţie din poezia scrisă de treizeci şi şase de poete debutate de la Revoluţie încoace, demers care trebuie că n-a fost deloc uşor. În primul rînd, din cauza faptului că trebuiau identificate toate poetele semnificative din cele mai fertile (no pun intended) trei decenii ale poeziei scrise de femei: în nici o altă perioadă din istoria literaturii române n-au publicat şi nu s-au remarcat mai multe scriitoare.

În al doilea rînd, din cauza faptului că trebuiau selectate un număr redus de texte semnificative deopotrivă stilistic şi tematic din – în cazul Ruxandrei Cesereanu, spre exemplu – chiar şi peste zece cărţi de poezie. Selecţia celor treizeci şi şase de poete (dintre care trei din Republica Moldova – Irina Nechit, Maria Şleahtiţchi şi Liliana Armaşu –, patru care nu mai trăiesc în România – Rodica Draghincescu, Saviana Stănescu, Gabi Eftimie şi Ruxandra Novac –, o scriitoare despre care nu se mai ştie mare lucru, Judith Mészáros, o poetă debutantă, Iuliana Lungu, şi o poetă de etnie romă, Bety Pisică, încă nedebutată în volum), din vreo patru generaţii diferite, cartografiază convingător harta poeziei de gen din postcomunism şi milenialism. Nu sînt întotdeauna foarte convins de selecţia textelor: (ca bărbat) ici-colo aş fi mizat pe alte poeme, iar din cele nouă volume ale Letiţiei Ilea, eu aş fi ales mai mult decît un singur poem.

Prefaţa antologatoarelor – scurtă şi echivocă, cu multe afirmaţii nefondate, tendenţioase sau doar profund discutabile – este, din păcate, sub nivelul demersului. Alina Purcaru şi Paula Erizanu vorbesc despre „poetele care sînt mai uşor uitate pe parcursul carierei literare, dar şi după ce se sting din viaţă“, despre „contextul ostil afirmării poetelor“ şi „o istorie tăcută a poeziei scrise de femeie, uneori sugrumată abrupt“, despre „vremuri ostile afirmării scriitoarelor“ şi „temele care interesează poeţii bărbaţi sînt interpretate ca teme universale, majore, iar cele abordate de poete – ca teme minore“ sau despre cum „fetele îşi fac loc în canon mult mai greu“ şi, deci, e nevoie de „scuturarea canonului şi chestionarea lui, aducînd voci uitate sau necunoscute“. Toate aceste afirmaţii conţin o doză mai mică sau mai mare de neadevăr sau, cel puţin, sînt perfect valabile şi pentru poeţii bărbaţi. Au existat poeţi care au făcut puşcărie sau au avut probleme cu autorităţile din cauza poeziei lor (din varii motive: de la Bogza, Voiculescu şi Gyr la Dinescu şi Ianuş), iar Dimov, Brumaru, Foarţă, Stoica sau Abăluţă, ca să dau doar aceste nume, încă se confruntă cu prejudecata temelor minore, pe cînd lista poeţilor bărbaţi uitaţi de istoria literară (din varii motive: plecarea din ţară, moartea prematură, puţinătatea operei) este destul de lungă. În chestiunea temelor minore, antologatoarele se întreabă retoric „de ce nu ar fi graviditatea mai universală decît experienţa războiului“. Întrebarea e legitimă, dar nu ştiu dacă are fundament: a pretins/considerat/sugerat cineva vreodată o asemenea enormitate? Cărţile/poemele scrise în anii 2000 dedicate experienţei gravidităţii/maternităţii au avut parte de o receptare entuziastă (romanul-poem Cerul din burtă al Ioanei Nicolaie a fost chiar reeditat). Ar fi de văzut însă dacă şi ce anume s-a mai scris pe această temă în interbelic şi în postbelic.

(Există însă întrebări esenţiale care trebuie ridicate pentru a afla cauzele. De ce femeile scriu mai degrabă poezie decît proză scurtă? De ce avem atît de puţine femei care fac, în mod regulat, critică de întîmpinare? Cum se explică faptul că avem, în schimb, atît de multe editoare? Spre exemplu, de ce nu există mai mulţi scriitori/scriitoare, indiferent de gen, de etnie romă? Dar astea sînt alte tipuri de discuţii.)

În ceea ce priveşte selecţia de faţă, absolut toate fişele bio-bibliografice ale poetelor contrazic, cumva amuzant, teza din prefaţă care forţează ideea discriminării şi a lipsei recunoaşterii literare: „fragmente din cărţile ei au fost incluse în manuale pentru liceu“, „una dintre cele mai apreciate voci ale poeziei române“, „una dintre cele mai distincte voci ale poeziei române“ ş.a. Unde mai pui că sînt menţionate peste o sută de premii literare acordate cărţilor lor – practic, toate premiile literare pentru poezie disponibile în România: Premiul USR, Premiul „Eminescu“, Marele Premiu „Arghezi“, Cartea de Poezie a Anului, Tînăra scriitoare ş.cl. (Iată însă două întrebări legitime: de ce nu există şi un premiu pentru poezie cu numele unei poete? Şi care poetă, dintre cele care nu mai sînt în viaţă?) Aproape toate poetele selectate aici au fost premiate încă de la debut; de fapt, dintre cele treizeci şi şase de poete, doar două nu au în palmares premii. Tonul prefeţei vine, aşadar, în contradicţie cu succesul şi recunoaşterea poetelor selectate aici, dar ai putea înţelege că discursul încearcă să legitimeze mai degrabă volumul secund, cel care se va îndepărta, de fapt, de prezent.

Consider riscantă insinuarea că femeile ar deţine monopol pe nedreptăţile istoriei literare române (nu mă refer aici la alte spaţii culturale). Recuperarea literară per se nu are gen, este binevenită pe orice criteriu. În fine, rămîne de văzut ce nume necanonizate de poete vor propune antologatoarele pentru volumul secund, cel care va acoperi aproximativ încă şapte decenii de literatură, adică mai mult decît dublul perioadei acoperite de acest prim volum. Abia atunci vom avea, eventual, ce discuta. Eu însă nu cred că există poetă importantă nerecunoscută ca atare sau dintre cele „uitate pe nedrept de istorie“. Numele de „zeiţe binecunoscute ale literaturii“ ante-decembriste vehiculate în prefaţă, cele aşa-zis norocoase, sînt doar ele suficiente pentru un extraordinar volum în sine. Iată încă o întrebare: poete precum Maria Banuş, Ana Blandiana, Constanţa Buzea, Nina Cassian, Magda Cârneci, Nora Iuga, Mariana Marin, Angela Marinescu, Ileana Mălăncioiu, Marta Petreu sau Elena Ştefoi (ca să nu mă întind şi cu alte nume precum Gabriela Melinescu, Florenţa Albu, Ioana Ienonim sau Veronica Porumbacu) îşi ocupă sau nu locul meritat în canon (antologii, studii, cronici, citări, premii)? Discuţia despre prezenţa în manuale cred că face un subiect separat de vreme ce toată literatura contemporană, scrisă de bărbaţi şi femei deopotrivă în ultimii patruzeci de ani, este nedreptăţită.

Un secol de poezie română scrisă de femei este, în ciuda politizării lui neargumentate rostogolind clişeele discursului feminist la modă, un proiect admirabil, interesant şi necesar, care ar merita să devină material auxiliar în şcoli, şi pentru că oferă o mostră de poezie la superlativ, dar şi pentru că pune problema identităţii de gen în expresia lirică. Şi iată şi o ultimă întrebare: un poem care vorbeşte despre identitatea de gen rămîne relevant doar pentru gen (adică trebuie afirmat şi discutat ca atare) sau devine, de fapt, universal şi transcende genul? Cum preferaţi?

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.