Orfanii comunismului

Publicat în Dilema Veche nr. 742 din 10-16 mai 2018
Orfanii comunismului jpeg

● Apostolos Patelakis, Războiul civil din Grecia (1946-1949) și emigranții politici greci în România (1948-1982), editura Cetatea de Scaun, Tîrgoviște, 2017, 384 de pagini. 

Nikos era un băiat prietenos, înalt, cu un nas puțin mai mare decît media. Cînd juca fotbal în curtea școlii, își dezvăluia cel mai bine una dintre calitățile sale pregnante: eleganța. Toate la un loc făceau din Nikos o prezență aparte, fără a fi tratat diferit de către profesori, poate doar de fete. La învățătură nu strălucea, dar era clar mai departe de codași decît de fruntași. Dar undeva prin clasa a șasea sau a șaptea, Nikos a dispărut. Pur și simplu n-a mai venit la școală. Am aflat mai tîrziu că a plecat cu familia în Grecia. A, da, Nikos era grec, dar în afară de nume și de plecarea subită, nu făcuse și nu făcuserăm niciodată un caz din asta. Episodul a trecut discret deși, fără să elaborez prea mult, mă miram de unul singur că o familie din România socialistă e lăsată să plece într-o țară capitalistă, cum știam că e Grecia. Nu eram prea sigur pe atunci unde e mai bine, la comuniști sau la capitaliști, dar un lucru știam sigur: uleiul cu apa nu se amestecă. Misterul mi s-a lămurit recent, cînd mi-a picat în mînă cartea Războiul civil din Grecia (1946-1949) și emigranții politici greci în România (1948-1982).

Autorul, Apostolos Patelakis, este un fel de Nikos ceva mai în vîrstă. Amîndoi sînt fii de emigranți politici greci. Nu orice fel de emigranți, ci comuniști deciși, care probabil au știut la o adică și cum se folosește o armă pentru a-și impune punctul de vedere. Astfel de emigranți au curs în România începînd cu anul 1949. Au fost aproximativ 11.500 de persoane, dar cu totul, în aproape toate țările est eu­ropene comuniste, vorbim de 80.000 de refugiați comuniști plecați din Grecia, potrivit lui Apostolos Patelakis. Cu toții au fost victimele colaterale mai puțin cunoscute ale vestitului „acord de procentaj“ dintre Stalin și Churchill.

Să ne reamintim: spre sfîrșitul războiului, Stalin și Churchill au căutat să se înțeleagă asupra zonelor de influență din estul Europei. Nu se poate spune că nu au reușit; Marea Britanie a luat Grecia, URSS-ul România și Bulgaria. Cu Ungaria și Iugoslavia, care urmau a fi făcute fifty-fifty, lucrurile s-au complicat ulterior. Problema a fost că, în Grecia, partizanii conduși de comuniști, plini de merite militare în ce privește combaterea fasciștilor și naziștilor deopotrivă (ca și cei iugoslavi de altfel), luaseră un avînt politic mult prea mare pentru a se mai mula pe înțelegerile marilor puteri. A fost nevoie de un efort considerabil din partea britanicilor pentru a-i combate, conjugat cu sprijinul din partea lui Stalin. Spre satisfacția lui Churchill, acesta și-a abandonat oamenii și Grecia a rămas în sfera de influență anglo-americană. Comuniștii au luptat ce au luptat „împotriva imperialiștilor“, dar au fost înfrînți. Unii dintre ei au emigrat, iar cei rămași acasă au fost multă vreme prigoniți – de pildă, ei și copiii lor nu se puteau angaja în generosul sector de stat. Conducerea partidului comunist grec s-a mutat la București, iar Gheorghe Gheorghiu Dej, delegat de Stalin, a devenit un fel de supervizor al acesteia. Abia în 1982, guvernul Andreas Papandreu dă un decret de amnistiere, urmașii comuniștilor sînt repuși în drepturi și familii precum cea a lui Nikos din România se pot reîntoarce acasă în siguranță. Cartea lui Apostolos Patelakis este tocmai despre odiseea acestor orfani ai Europei cărora Stalin nu a mai vrut să le fie „tătucă“, goniți și de acasă, primiți cu circumspecție de „mătușile“ din țările socialiste.

Ne învîrtim însă și cu acest prilej în jurul subiectului „împărțirii sferelor de influență“. Am putea încheia simplist cu constatarea că din România, țară în care, la sfîrșitul războiului, PCR avea 1.000 de membri, Churchill și Stalin au făcut un stat comunist, iar din Grecia, țară „cu vocație de stînga“ (expresia îi aparține lui Apostolos Patelakis) și cu zeci de mii de militanți comuniști – singurul stat balcanic care a scăpat de încorporarea în lagărul sovietic. Ca și în Cehia, Iugoslavia și Albania, ca să nu menționez și Franța și Italia, după război, comunismul ar fi fost în Grecia o opțiune politică naturală, eliminată însă de britanici, culmea, cu concursul lui Stalin însuși. Dar strategia lui Churchill și în general politica externă britanică de după război trebuie puse în context. Aflată încă în trena vechilor ambiții coloniale, Londra își stabilea în 1943 ca priorități accesul la resursele petroliere din Orientul Mijlociu, controlul bazinului mediteranean, controlul căilor de comunicație maritime vitale și menținerea dominației industriale britanice. Nu e nimic din această listă legat de țările din estul Europei, ba mai mult, se întrevede deja interesul pentru Grecia. În plus, marea dorință a britanicilor a fost înfrîngerea Germaniei, chiar dacă aceasta venea la pachet cu dominația URSS asupra Estului Europei. Cum spunea un diplomat britanic din epocă, Sir William Strang: „E mai bine ca Rusia să domine estul Europei decît ca Germania să domine vestul Europei“. Iar în al treilea rînd, Marea Britanie avea de combătut și politica „aliatului“ american în ceea ce o privea; potrivit istoricului Tony Judt, Roosevelt era cel puțin la fel de preocupat de restrîngerea Britaniei postbelice pe cît era de interesat de stoparea înaintării URSS în Europa. Sînt observații care fac din „acordul de procentaj“ mai puțin o inițiativă personală a lui Churchill, cît o expresie, e drept, în continuare stîngace, a politicii externe britanice din timpul și imediat de după cel de-al Doilea Război Mondial. 

Ionuţ Iamandi este jurnalist la Radio România Actualităţi.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.