Înapoi la poezie

Publicat în Dilema Veche nr. 396 din 15-21 septembrie 2011
Autostrada veşnic amînată jpeg

● Marin Mălaicu-Hondrari, La două zile distanţă, Editura Charmides, 2011.

„De atîtea ori începusem să scriu proză şi sfîrşisem prin a scrie poezie“, se confesează, la un moment dat, naratorul din Cartea tuturor intenţiilor, o carte de proză apărută în 2006, dar care l-a lansat pe poetul Marin Mălaicu-Hondrari abia la reeditare, doi ani mai tîrziu. Acel mic roman a stîrnit ecou în breasla poeţilor şi a deschis calea unui al doilea, Apropierea (2010), mai consistent şi mai închegat, atît stilistic, cît şi narativ, păstrînd însă intact filonul biografic, poetic şi intelectual care plăcuse atît. După cum se vede, relaţia lui Marin Mălaicu-Hondrari cu poezia şi cu proza sînt aşa cum trebuie să fie – complexe şi e greu să-l surprinzi pe scriitor într-o schemă de gen. Cu atît mai mult cu cît, deşi poeţi care se apucă de scris proză există destui şi din toate generaţiile, prozatorii care să se apuce sau care să se întoarcă, după mulţi ani, la poezie, sînt nişte excepţii. După ce a camuflat-o în proză, Marin Mălaicu-Hondrari însă se întoarce şi, ca să mă exprim preţios, îşi dă poezia pe faţă în acest volum cu poeme mai vechi şi mai noi. 

„Immigrant Song. Poemele din Córdoba“ este primul şi cel mai consistent dintre cele trei cicluri distincte, întinzîndu-se pe mai bine de jumătate din carte, şi pare o abordare mai interiorizată a Cărţii tuturor intenţiilor. Decorurile, preocupările, personajele şi chiar temele se suprapun, versuri sau fraze ar putea imigra dintr-un poem într-un fragment de roman şi invers, trecînd dintr-o carte în alta ca între două volume comunicante. Necesitatea, iluziile şi calea scrisului, tema înstrăinării şi a singurătăţii, tentaţia sinuciderii, angoasele ce compun „vieţuirea la limită“ şi-au făcut loc în ambele cărţi născute una din coasta celeilalte. Cum o arată şi titlul cărţii, şi al ciclului care deschide şi defineşte volumul, poemele dezvoltă, uneori explicit, alteori doar prin sugestii, tema depărtării, în diverse forme, stadii şi, mai ales, percepţii. Există aproape în fiecare poem imagini şi metafore puternice deopotrivă ale îndepărtării şi ale despărţirii, ale plecării şi ale căutării ratate, ale singurătăţii căutate („singur te înzestrezi cu singurătate“) şi ale lipsei („acel imens calvar de a surprinde / zgomote pe care ea le repeta / la mii de kilometri distanţă“), ale iubirii întrerupte sau amînate şi despre promisiunile apartenenţei, aşa cum apropierea şi convieţuirea îşi dezvoltă fiecare forme şi niveluri proprii de blocaj sau de epuizare, cînd „jindul şi scîrba“ se suprapun, cînd dorinţa îi seamănă morţii sau doar o prefigurează („singură o lăcustă continua să emită / sunetul acela de cuţit dat pe tocilă / care era cîntecul ei de dragoste / pentru o altă lăcustă“). Căci distanţele de aici, deşi marcate şi fizic, şi geografic, cresc mai ales pe orizontală, se măsoară şi cu unităţi interioare, poemele alternînd senzorialul cu metafizicul, abstractul cu viziunea şi visceralul.

În volumul Nimic, Mircea Cărtărescu are un lung poem, scris la începutul anilor ’90, intitulat „Occidentul“, epitaful unui poet care trăieşte copleşitoarea revelaţie a unui Dincolo civilizat, dar lipsit de transcendenţă, a postmodernităţii tehnologiei şi consumerismului anihilante spiritual, a posibilităţilor şi opulenţei fără Sens. Poemul „Immigrant Song“ al lui Marin Mălaicu-Hondrari este, aproape douăzeci de ani mai tîrziu, o (trans)punere în decorul urban turistic a angoasei existenţei imigrate, dar, în fond, reprezintă tot o confruntare, în cheie existenţială, cu fantasma civilizaţiei salvatoare: „străzi refăcînd memoria Córdobei, / străzi înguste ca o privire piezişă, / memorie împăiată la repezeală. / priviri pe jumătate ascunse în dosul evantaielor parfumate. / tango şi flamenco strecurînd nostalgie în ochi şi auz îmbătrînite / şi toate în numele timpului – această obsesie a trupului. // am văzut un om gata să vorbească singur, / femei cu buzele calde precum sîngele taurului / şi cu privirile la fel de abătute. // în acest patio plin de turişti conformi Uniunii / şi obedienţei ghidului, / mă aşez să ascult povestea fîntînii. / pare că a biruit discursul didactic, declicul aparatelor foto, / bîzîitul aparatelor de filmat, obsesia telefonului mobil. / inventatorul agendei şi-a trimis pînă aici reprezentanţii. / fumez. / cînd nu mai ştiu ce să fac, fumez. / susurul fîntînii s-a ridicat la ceruri. / stau cu genunchii la gură. / e 9 şi 20. deci e 10 şi 20. // (după mai bine de 400 de zile petrecute printre străini / el s-a întors acasă fără maşină şi cu bani puţini) / cineva a scăpat un mănunchi de chei pe pietrele romane. / aici, unde este atîta frumuseţe / încape şi suferinţa mea multă...“ Aşadar, tot despre impasul poetului rătăcitor-călător este vorba şi aici (în lunga tradiţie întinsă de la romantici la beatnici), tot despre dislocare şi inadaptare, despre iluzia plecării şi a căutării interioare altundeva, dublată de încercarea de prezervare a identităţii. 

Un alt poem semnificativ, lung şi secvenţial, despre limitele cărnii şi ale minţii într-un spaţiu străin, inadecvat, apăsător, este „Poemul amorf“: „visez la o femeie. / ne despart 40.000 de metri de veşnicie. / închis în casă parcurg la nesfîrşit această distanţă: / jumătate e jind jumătate e silă. / frigul acum nu e semn de iarnă / nici de boală / ci docilitate odioasă a cărnii ş...ţ / să fumez. să fumez. mă încîntă această promisiune de / moarte lentă, fumegătoare şi parfumată. / somnul nu vine, nici atît bunăvoinţa cuvîntului. / ceva a speriat păsările, / nimic nu s-a clintit în jurul meu. / nici bunăstare nici nesfîrşită interogaţie / doar firimituri şi o nesfîrşită sfîrşeală.“

Şi aici, dar în alte poeme mai mult, sînt surprinse tîrcoalele sinuciderii, o temă recurentă ce străbate, ca un fir incandescent, această poezie expresionist-metafizică, deopotrivă senzuală şi ermetică, scrisă dens, cu registre variate şi într-un limbaj cizelat, cu destule imagini suprarealiste dark ce fac unele poeme să semene scurtmetrajelor lui Buñuel.

Foto Marius Chivu

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.