Au copacii Internet?

Publicat în Dilema Veche nr. 743 din 17-23 mai 2018
Au copacii Internet? jpeg

● Peter Wohlleben, Viața secretă a copacilor. Cum comunică, ce simt. Descoperirea unei lumi ascunse, traducere de Dana Gheorghe, Editura Publica, 2017. 

Peter Wohlleben este un fel de Steve Irwin al copacilor. Nu veţi găsi un tip mai pasionat şi care să scrie cu mai multă plăcere, pricepere şi pe înţelesul tuturor despre organismele astea formidabile care se dovedesc a fi copacii, de care trăim înconjuraţi fără să ştim mai nimic despre ei. De fapt, cercetătorii încă mai caută explicaţii pentru anumite caracteristici şi fenomene legate de copaci şi e uluitor că în zilele noastre încă nu se ştie, spre exemplu, cum ajunge apa de la rădăcini la coroană (procesele de transpiraţie şi osmoza sau forţele capilare dovedindu-se ineficiente în acest scop). În Viaţa secretă a copacilor (şi titlul e cît se poate de exact), Peter Wohlleben o ia metodic şi, pe întinderea a 34 de capitole, reuşeşte să ofere înţelegere cu privire la viaţa interioară şi exterioară a copacilor şi, mai ales, a pădurii. Peter Wohlleben începe cu descrierea pădurii ca un superorganism cu o reţea comună de rădăcini, un vast ecosistem care înmagazinează şi transportă apă, generează umiditate, comunică şi emite avertismente, se reproduce, îmblînzeşte fenomenele meteorologice, ba chiar şi migrează; un superorganism dotat cu simţuri şi o anume inteligenţă, capabil de nenumărate strategii de supravieţuire.

Cum nu pot comenta şi analiza această carte din perspectiva unui specialist, o să dau mai departe, sub forma unui corpus de tipul „ştiaţi că“, informaţii fascinante, unele chiar greu de crezut. Cum ar fi de pildă că, prin coajă, copacii pot detecta tipurile de salivă ale insectelor şi, în funcţie de utilitatea sau nocivitatea lor, elimină substanţe de protecţie (stejarii transmit tanini amari şi otrăvitori, sălciile produc salicină etc.). Şi mai uluitor este faptul că genul acesta de mesaje (informaţii, sfaturi sau avertismente legate nu doar de dăunători, dar şi de condiţii climaterice, de pildă) sînt transmise între copaci nu doar olfactiv şi chimic, ori la nivel de ultrasunete, dar şi electric (la viteza de 1 cm/sec.): celulele nervoase aflate la extremităţile rădăcinilor (structuri similare creierului uman) folosesc ciupercile ca intermediar, acestea acţionînd precum fibrele optice de Internet, de unde şi sintagma Wood-Wide-Web. Apropo de cele peste o mie de specii de ciuperci care se dezvoltă pe rădăcinile şi scoarţa copacilor, în schimbul unei treimi din carbohidraţii produşi de copaci, ciupercile oferă nu doar servicii de fibră optică, dar acţio­nează şi ca antiviruşi, filtrînd metalele grele şi blocînd atacurile bacteriilor. Datorită reţelei de rădăcini, copacii funcţio­nează după un sistem de întrajutorare, cei vulnerabili fiind susţinuţi de cei puternici, care le transmit substanţe nutritive, vigoarea şi stabilitatea pădurii ca ecosistem depinzînd de fiecare membru al ei. Tot legat de control, copacii maturi limitează accesul la lumină al puieţilor ca metodă educativă, iar anumiţi copaci îşi pregătesc atît de minuţios reproducerea (vezi şi fragmentul de mai jos), încît scoruşul, spre exemplu, îşi programează seminţele să dormiteze pînă la cinci ani, în aşteptarea celor mai potrivite condiţii pentru germinare.

Ce-am mai aflat de la Peter Wohlleben? „Momentul în care un copac alege să-şi piardă frunzele este o chestiune de caracter.“ Copacii acumulează hrană pentru iarnă, perioadă în care, asemeni urşilor, intră în hibernare. Un copac deţine tot atît de multe lichide precum corpul uman, iar fagul are nevoie de pînă la 300 de litri de apă zilnic pe care, de altfel, îi şi transpiră. Ultravioletele afectează inclusiv scoarţa copacilor care, pe măsură ce îmbătrînesc, pierd în înălţime. În coroana unui copac trăiesc peste 2000 de insecte, clasificabile în peste 250 de specii, iar într-o mînă de pămînt de pădure sălăşluiesc mai multe organisme decît numără populaţia Terrei. Ciocănitoarea poate dăuna copacului, efectul ei benefic nefiind decît colateral. Cei mai nefericiţi copaci sînt cei din oraşe, afectaţi de tot: poluare, zgomot, asfalt, toaletarea coroanei, sarea aruncată iarna pe străzi, urina cîinilor. Pădurile au redus de nouă ori concentraţia de dioxid de carbon din era carboniferă, un copac depozitînd de-a lungul unei vieţi pînă la 20 de tone de dioxid de carbon. Poluarea face copacii să crească mai repede, dar cu o calitate mai slabă a lemnului. Clima unui continent depinde de tipul, întinderea şi calitatea pădurilor sale; dar, din cauza schimbărilor climatice, copacii migrează dezvoltînd strategii de „împingere“ a seminţelor tot mai la nord. Tăierea copacilor, chiar şi a celor uscaţi, afectează ecosistemul pădurii. Raportat la standardele umane, un copac atinge maturitatea după 200 de ani, iar întinerirea pădurilor este o strategie ineficientă: doar pădurile bătrîne ne pot ajuta împotriva schimbărilor climatice.

După ce citeşti cartea asta, nu vei mai intra într-o pădure altfel decît copleşit de admiraţie, cu un sentiment de vinovăţie faţă de lipsa noastră de consideraţie faţă de copaci şi, mai ales, cu jena că încă nu sîntem în stare să ni-i facem aliaţii noştri.

***

Peter WOHLLEBEN
Viața secretă a copacilor (fragment)

Pentru că polenul este mai concentrat în jurul propriului trunchi, persistă pericolul inseminării propriilor flori. În acest scop, copacii au dezvoltat diverse strategii. Anumite soiuri, ca molidul, se bazează pe momentul potrivit. Florile masculine şi cele feminine înfloresc defazat, la interval de cîteva zile, în aşa fel încît ultimele sînt polenizate preponderent cu polenul altor camarazi. Cireşii sălbatici, care se bazează pe insecte, nu au această posibilitate. Organele lor de reproducere masculine şi feminine se află în aceeaşi floare. În plus, ei aparţin uneia dintre puţinele specii de copaci din pădure polenizate de albine. Acestea cercetează cu atenţie toată coroana şi duc, de voie, de nevoie, polenul copacului mai departe. Însă cireşul e sensibil şi simte atunci cînd îl paşte pericolul endogamiei. Polenul care ajunge pe stigmat şi intenţio­nează să pătrundă în ovul prin intermediul unui tub delicat e verificat genetic. Dacă e vorba despre polenul propriu, tubul e blocat şi se deshidratează. E permisă doar intrarea materialului genetic străin, promiţător, care va produce mai tîrziu seminţe şi fructe. Cum distinge copacul între ce e al lui şi ce e al altuia? Nici pînă astăzi nu avem un răspuns clar la această întrebare. Ştim doar că, într-adevăr, genele trebuie activate şi trebuie să fie compatibile. Nu greşim dacă afirmăm că pădurea şi membrii ei simt asta.

Anumite specii se opun cu înverşunare endogamiei prin limitarea copacului la un singur sex. Salcia căprească dispune de exemplare atît feminine, cît şi masculine şi, în concluzie, nu se poate împerechea cu sine însăşi, ci doar cu alţi copaci. Sălciile nu sînt însă copaci de pădure. Ca nişte adevărate pioniere, ele cresc peste tot unde nu există încă o pădure. Pentru că pe asemenea suprafeţe există mii de ierburi şi tufişuri înflorite, care atrag albinele, sălciile se bazează şi ele pe insecte pentru polenizare. Apare însă o problemă: albinele trebuie să zboare întîi la sălciile de sex masculin, să ia de acolo polenul şi să-l transporte către exemplarele feminine. Dacă s-ar în­tîmpla invers, polenizarea nu s-ar produce. Copac fiind, cum rezolvi problema, atunci cînd ambele sexe înfloresc în acelaşi timp? Cercetătorii au descoperit că sălciile emană un miros specific care atrage albinele. Odată ajunse în aria dorită, diferenţa se face în plan vizual. Pentru asta sălciile de sex masculin îşi dau toată silinţa, etalîndu-şi mîţişorii de un galben luminos. Albinele sînt atrase iniţial de aceste exemplare. Odată ce s-au ospătat, ele se îndreaptă spre florile discrete și verzui ale exemplarelor de sex feminin.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.