Palatul Apor din Turia, județul Covasna

Cristina CHIRA, Alexandra STOICA
Publicat în Dilema Veche nr. 372 din 31 martie - 6 aprilie 2011
Palatul Apor din Turia, județul Covasna jpeg

În satul Turia se găseşte o mică reşedinţă nobiliară, o curie aparent modestă sau în orice caz foarte asemănătoare cu multe alte reşedinţe nobiliare de dimensiuni relativ mici care punctează peisajul arhitectural transilvan. 

Ramura de Turia a familiei Apor este atestată în documente începînd cu a doua jumătate a secolului al XVI-lea (ceea ce arată că la momentul respectiv familia Apor deţinea deja domeniul de la Turia, avînd acolo, după toate probabilităţile, şi o curte). Spre sfîrşitul secolului al XVII-lea, cînd Transilvania traversează perioada tulbure creată de trecerea de sub suzeranitatea Imperiului Otoman sub „protecţia“ Imperiului Habsburgic, István Apor este înnobilat întîi baron, apoi conte, pentru serviciile aduse celor doi principi Apaffi. István Apor îşi foloseşte averea dobîndită odată cu titlul nobiliar pentru refacerea reşedinţei de familie de la Turia, pentru construcţia palatului Apor de la Alba Iulia, dar şi pentru înfiinţarea de şcoli şi fundaţii culturale. Mai curînd decît titlurile nobiliare, opera sa de mecenat este cea care îl păstrează în memoria comunităţii locale. Fiul său adoptiv, István Apor, este poet şi prozator, autorul lucrării Metamorphosis Transylvaniae, publicată în 1736. 

Nu ştim să existe vreun studiu referitor la palatul de la Turia. Informaţiile ce se pot găsi cu oarecare uşurinţă se referă la existenţa unei prime construcţii ridicate în secolul al XVI-lea, parţial avariată de către armatele lui Imre Thököly, reparată şi modificată de către István Apor în 1693. Alte modificări sînt aduse clădirii în 1820. În fapt, o cercetare superficială a palatului pune în lumină aceste trei datări ale intervenţiilor. Secolului al XVI-lea i se datorează prima construcţie, din care se mai păstrează pivniţele şi o parte a parterului, cu încăperile sale boltite şi decorate în manieră renascentistă. 

Aceleiaşi etape trebuie să îi aparţină şi o parte a elementelor sculptate, printre care ancadramentul unei uşi, tipic pentru secolul al XVI-lea transilvan. Volumetria generală şi mai ales corpul central al faţadei pot fi rezultatul transformărilor de la sfîrşitul secolului al XVII-lea, ca şi unele steme sculptate în piatră, în timp ce decoraţia exterioară de factură clasicistă pare a data din 1820.

Modest prin dimensiunea redusă şi decoraţia concentrată pe corpul central dominant, palatul şi-a dezvăluit valoarea în 1965, cînd au fost descoperite sub tencuială picturi murale renascentiste, unele datînd din anii 1640. Astfel, în sala numită „Micul Palat“ s-au găsit fresce ornamentate cu motive florale, iar pe căptuşeala ferestrelor, fresce reprezentînd siluete feminine, îmbrăcate şi înfăţişate în conformitate cu canoanele estetice ale epocii. Într-o altă cameră, aceasta din urmă boltită, pe pereţii pictaţi în întregime se pot desluşi chipuri bărbăteşti. Acoperite timp de sute de ani, frescele sînt în acest moment în curs de conservare şi restaurare. 

În 2004, cu ocazia desfacerii tavanului în sala numită „Marele Palat“, s-au descoperit şi grinzile originale din perioada Renaşterii, sculptate cu elemente de profil şi ornamentate cu rozete. Grinzile au fost şi ele păstrate vizibile.  

În palat se găsesc, de asemenea, numeroase sculpturi în piatră şi plăci comemorative cu blazoane aparţinînd familei Apor, piesa „de rezistenţă“ fiind piatra cu epitaful în limba latină a scriitorului Péter Apor.  Singurele anexe ale palatului care se mai păstrează astăzi sînt grajdul cu acoperiş baroc şi, parţial, zidul împrejmuitor. 

Expropriat în anii ’50, palatul revine după ’89 în proprietatea familiei Apor, în prezent fiind deschis circuitului turistic. 

Alexandra Stoica e absolventă a Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ şi colaboratoare la proiectul „moNUmenteUITATE“. Cristina Chira e studentă a Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ şi colaboratoare la proiectul „moNUmenteUITATE“.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.