Deunăzi, în tren, aveam în faţa mea o pereche antipatică, dar nu puteam să nu aud ce spuneau. El, mai ales, vorbea mereu la telefonul mobil cu diverşi şefi sau sponsori pe care îi linguşea. La sfîrşitul fiecărei conversaţii, îi explica nevestei ce speră să cîştige, adăugînd şi motivele pentru care îi dispreţuia. Era ca o scenă de film moral.
Andrei Pippidi | SOS Bucuresti
O carte cinstită
Pentru a citi integral articolul,
sau
PUBLICITATE
!["În Islanda, toată lumea trebuie să facă ceva"](http://dilemaveche.ro/sites/default/files/imagecache/articol_teaser_center/15_Photo_by_Marino_Thorlacius._Mercury_Classics.jpg ""În Islanda, toată lumea trebuie să facă ceva"")
"Este o combinaţie între muzica clasică şi cea indie-electronică, între instrumentele de orchestră şi softuri ritmice, sintetizatoare şi chiar voce. La fel de bine poate fi ilustraţia muzicală a unui roman scris de un scriitor nordic. Are o nuanţă de mister, are o latură mai dark."
citiţi!["Să îi modifici cititorului percepţia asupra vieţii" - interviu cu Javier CERCAS](http://dilemaveche.ro/sites/default/files/imagecache/articol_teaser_center/javier_cercas.jpg ""Să îi modifici cititorului percepţia asupra vieţii" - interviu cu Javier CERCAS")
La a 43-a ediţie a Tîrgului de Carte de la Bruxelles, desfăşurat în luna martie, Spania a fost invitată de onoare. Din delegaţia de scriitori iberici a făcut parte şi Javier Cercas, autorul romanelor Soldaţii de la Salamina (2001), Viteza luminii (2005), Anatomia unei clipe (2009) sau Legile frontierei (2012).
citiţi 
Căutare
Lecturi intersectate
Nu de revizuire mă tem, ci de perversităţile ei
Comisia de revizuire a Constituţiei îşi transformă zilnic idiosincraziile în principii (vorba Magdalenei Boiangiu). Par o gaşcă de adolescenţi îmbătaţi de propria putere şi puşi să-şi rezolve frustrările recente, prin textul constituţional.
citiţiCuvinte îngrijite
În numărul „verde“ al Dilemei vechi, Eugen Ciocan a relatat una dintre cele mai frumoase poveşti pe care le-am auzit, coborîtă parcă din înţelepciunea calmă şi milenară a Orientului. În grădina sa superbă de la margine de Bucureşti, amicul său John „a deschis subiectul grădinii."
citiţiCapitalismul bun există!
O invitaţie un pic neobişnuită la o plimbare lungă prin cîmpiile Flandrei m-a dus în oraşul Ypres (Ieper). Oraşul nu e cine ştie ce pentru turistul zilelor noastre, cel care are nevoie de uimire sau de încîntare pentru a fi provocat la reflecţie.
citiţiSocietate
Exces de opinii
De oarecare timp, printre „exigenţele“ examenelor naţionale, fie ele de clasa a VIII-a sau de Bacalaureat, apare cerinţa ca elevul să îşi „expună opinia“ în legătură cu un subiect anume. Intenţia pedagogilor este evidentă şi, pînă la un anumit punct, benefică: orice copil sau tînăr, absolvent al unui ciclu gimnazial sau liceal, ar trebui să ştie să îngaime cîteva fraze coerente, logice, expresive, pe o temă dată.
citiţiRatări culinare
Nu m-am priceput niciodată să fac dulciuri. Nici nu am acum intenţia de a mă împăuna cu acest ghinion. Ştiţi, genul ăla de dive prea puţin subtile, care dau ochii peste cap, mîndrindu-se public că nu le iese nici măcar o omletă. Nu. Gătesc zdravăn de bine diverse chestii sărate.
citiţiSingurătăţi călătoare
Prima dată cînd am plecat singură într-o vacanţă a fost pe la 16 ani, la Cumpătu – unde mersesem pînă atunci doar cu părinţii sau cu bunica etc. Ţin minte că singurătatea dădea o altă aparenţă lucrurilor şi oamenilor din jur: parcă îi percepeam şi îi vedeam deformaţi, cu trăsăturile negative exacerbate, ca pe nişte... monştri din diverse dulapuri.
citiţiPrima pagină în format PDF
Conectaţi-vă
Popular content
Adăugaţi comentariu
Pentru a putea adăuga un comentariu trebuie să vă conectaţi. Dacă nu aveţi înca un cont, îl puteţi crea acum. În comentariile dumneavoastră vă rugăm să folosiţi un limbaj civilizat.
CONECTARE CREAŢI-VĂ CONT