Victor Brauner – Belladonna și „imaginea realului increat“

Publicat în Dilema Veche nr. 885 din 25 - 31 martie 2021
Victor Brauner – Belladonna și „imaginea realului increat“ jpeg

Interesul manifestat de suprarealiști pentru ocultism și fenomene magice este oglindit în opera lui Victor Brauner începînd cu anul 1930, cînd pictorul se află pentru a doua oară la Paris. Pornind de la ideea că în toate regnurile Naturii fiecare lucru are o marcă specială menită să arate valoarea acestuia în univers, artistul imaginează în pictură corespondenţe între părţile corpului uman și elemente preluate din Natură, din regnurile mineral, vegetal și animal. Folosită în operațiile magice, una dintre plantele pentru care suprarealiștii manifestă un viu interes este Mandragora, a cărei rădăcină este asemănătoare corpului omenesc (André Breton, L’Amour fou, 1937; Pierre Mabille, Le Merveilleux, 1940). În povestirile romanticului Achim von Arnim (Isabella von Ägypten, 1812), rădăcina mandragorei este „omulețul“ învestit cu forțe supranaturale.

În 1939, Mircea Eliade publică în Universul literar eseul „Mătrăguna în România“ și, cîțiva ani mai  tîrziu, „Mandragora și miturile nașterii miraculoase“, în limba franceză, în revista Zalmoxis („La mandragore et les mythes de la naissance miraculeuse“, 1940-1942). Considerată plantă erotică, mătrăguna este și o plantă medicinală cu însușiri terapeutice. Potrivit tradiției populare românești, mătrăguna putea fi culeasă numai de fecioare în nopțile cu lună plină, în zilele dintre Paști și Înălțare. Însoțit de un descîntec și de „filtrul“ sau fiertura frunzelor și a rădăcinii, culesul plantei avea rolul de a „fermeca“ și a aduce belșugul și fecunditatea, dar și nenorocul sau chiar nebunia. După felul cum era culeasă, „pe dragoste“, „pe măritat“ – Mătrăgună, / Doamnă bună / Mărită-mă într-o lună – sau „pe urît“ – Eu te iau, / Pe ce te iau? / Pe urît, / Nu pe plăcut –, mătrăguna era considerată benefică sau malefică. „Planta trebuie culeasă departe de sat, ca să nu se audă nici cocoș cîntînd, nici mîță mieunînd“, scrie Mircea Eliade citînd recomandările „meșteroaielor“ în prepararea farmecelor. (Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, Humanitas, 1995) Socotită plantă afrodiziacă și otrăvitoare, cunoscută și sub numele de doamna-codrului, împărăteasa buruienilor sau doamna-mare, într-un dozaj nepotrivit, ea poate să ucidă. Mircea Eliade o numește „iarba vieții și a morții“. Folosită ca talisman, Mandragora (Belladonna) îndepărtează maleficiile care ar putea să apară în viitor.

Victor Brauner realizează în 1939 desenul intitulat Mandragora (La Mandragore) în care „mătrăguna“ și cocoșul cu cap de pisică sînt asociate într-o compoziție care amintește de „miracolele“ descrise în cărțile de magie populară. Personajul feminin din desen domină creația anilor 1939-1942, prefigurînd vizionara, magiciana, somnambula, căreia Brauner îi conferă calități deosebite. Într-un alt desen, capul unei femei adormite este alăturat „cocoșului cu cap de pisică“ care, în tabloul Piatra filozofală (1940), este asociat cu o piatră strălucitoare. Referirea la magia populară are rolul de a accentua caracterul „miraculos“ al imaginii create. Pentru Victor Brauner, creaţia este o formă de înstrăinare. Departe de a fi imitaţie, ea reprezintă o realitate diferită de cea percepută prin simţuri, o „altă“ realitate. Plimbîndu-se pe malul rîului Durance, în apropierea localității Celliers-de-Rousset, artistul descoperă frumusețea pietrelor pe care le observă în albia rîului și care îi inspiră crearea unui obiect, Imaginea realului increat (1943), al cărui titlu în limba germană, Bildnis aus der unerchöpften Wirklichkeit, trimite la „realul increat” din poetica lui René Char cu care pictorul corespondează în anii exilului. Într-un carnet din anul 1953, pictorul descrie întregul proces al creației a ceea ce el numește un „personaj fundamental“: „Îmi amintesc că în anul 1943 mă plimbam prin albia unui torent secat ce-mi dădea o impresie de pustiire și de măreție a spațiului, avînd senzația că mă aflu într-o lume cu alte legi și structuri geologice, pe care tocmai o descopeream. Am zărit deodată un personaj culcat, alcătuit din pietre așezate în așa fel încît i se puteau recunoaște capul, corpul, brațele și picioarele. Am avut impresia că făcusem o mare descoperire și sentimentul straniu de a fi surprins o făptură omenească în metamorfoza trecerii de inerția elementelor sale conferite de natură și că nu era nevoie decît de o intervenție din partea mea pentru a-i reda viața sau a-l însufleți.“

885 21 jpg jpeg

Pietrele găsite în albia rîului sînt asamblate pentru a alcătui un corp omenesc și lipite cu ceară de albine într-o cutie. Punîndu-i pe frunte o etichetă pe care desenează simbolul Ankh (simbol al vieţii în hieroglifele egiptene), Brauner „conferă viaţă omuleţului din piatră“ pe care-l numește personaj fundamental, imagine a realului increat. Din „realul increat“ ia naştere imaginea, printr-un act de re-creare.

„Actul meu inocent, dictat de sentimentele mele, a deschis gîndirea și după ce am reflectat îndelung am luat ceara de albine pe care am topit-o pe fundul cutiei, iar după ce am introdus în ceara caldă fragmentele acelei ființe din piatră, ele au rămas fixate (pentru totdeauna) în stratul din ceară de albine, rezultatul fiind o mică sculptură arhaică de o mare frumusețe, cu acea perfecțiune a eroziunii și a proporțiilor pe care nu o au decît pietrele care s-au aflat de nu se știe cîtă vreme (în natură) sub acțiunea forțelor naturale. Obiectul meu purta inscripția «Bildnis aus der unerschöpften Wirklichkeit».“ Odată cu descoperirea „Realului increat“, artistul conferă acţiunii sale creatoare o puternică valoare de evaziune: „Prin imaginaţie, am putut surprinde traiectoriile creaţiei, ale vieţii în trecerea de la non-fiinţa-obiect la subiect. Și am avut sentimentul unei mari puteri magice pe care o practicam, amplificînd-o pe un sentiment de magie, adică acela de a încerca transmutarea materiei prin voinţă, o voinţă venită de la providenţă. Este o separare de artă, dar cu un caracter mistic, și cu toate că ştiam că pietrele vor rămîne pentru totdeauna nemișcate, am creat pentru imaginaţia mea un personaj fundamental care ar putea primi viaţă sau cel puţin ar putea avea o influenţă asupra vieţii.“

Pictura absoarbe poezia, iar „uniunea“ lor reprezintă acel punct suprem unde imaginarul şi realul, trecutul şi viitorul, viaţa şi moartea nu mai sînt percepute în mod contradictoriu. Imaginea realului increat aminteşte procedeul introdus în artă de Marcel Duchamp prin crearea obiectelor ready-made. Realul increat devine „objet trouvé“, iar intervenţia artistului constă în a conferi „asamblării“ descoperite în Natură calitatea operei de artă. Oglindind echilibrul care stă la baza legilor Naturii, forma umană pe care Brauner o descoperă într-o întîmplătoare „asamblare“ reprezintă o punte aruncată între lumea misterioasă şi necunoscută a „realului increat“ şi „imaginea“ creată de artist. Produs al Naturii, ansamblul, în care Brauner vede contururile unei figuri umane, devine „obiect“, produs al creaţiei artistului care-i conferă autonomie: „Forma primitivă şi esenţială se afla acolo, nu aveam decît să iau un fragment (sau fragmente) păstrînd felul cum erau așezate şi să le unesc între ele astfel încît să desprind acest personaj şi să-l fac să devină autonom, pentru ca el să-şi poată găsi individualitatea existenţei.“ – Victor Brauner, 1953 (Arhiva Bibliotecii Kandinsky, Centrul Georges Pompidou, Paris). Din „realul increat“ ia naștere „imaginea creată“, un adevăr liric incontestabil. Pentru Brauner, poezia atinge acel „punct suprem“ prin care viața și moartea, realul și imaginarul, trecutul și viitorul, comunicabilul și incomunicabilul încetează să mai fie percepute în chip contradictoriu.

Mihaela Petrov este istoric de artă. A încheiat studiile doctorale cu teza „Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934‑1965. Caiete și carnete, Donația Jacqueline Victor Brauner, Centrul Georges Pompidou, Paris“, UNArte, 2011.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.