Curators' Network: despre artişti, curatori şi instituţii de artă

Publicat în Dilema Veche nr. 452 din 11-17 octombrie 2012
Curators' Network: despre artişti, curatori şi instituţii de artă jpeg

„Trebuie să ştii să faci networking“ aud tot mai des în jurul meu, fie că o zic artiştii, curatorii, criticii de artă, galeriştii. Dacă nu ai ocazia să împărtăşeşti ceea ce gîndeşti, îţi tai radical din şanse. Pe scurt, dacă eşti artist tînăr, trebuie să poţi porni de undeva, să ţi se dea posibilitatea să discuţi ceea ce faci, să îţi verifici ideile şi proiectele artistice. Dacă eşti curator, trebuie să ai acea scurtătură şi poartă de intrare către artiştii tineri şi, în plus, să înţelegi cum funcţionează tipuri diferite de instituţii de artă din locuri diferite.

Curators’ Network este o reţea europeană creată în noiembrie 2011 de către cinci organizaţii culturale din Europa: Hablar en Arte (Madrid), Studio of Young Artists Association (Budapesta), Foundation for Visual Arts (Cracovia), Muzeul Naţional Brukenthal (Sibiu), Kunsthalle Exnergasse (Viena). Simţind că există anumite prăpăstii în interiorul scenei de artă din Europa, reprezentanţi ai acestor organizaţii au gîndit o serie de întîlniri găzduite de fiecare dintre cele cinci centre. Întîlnirile presupun contactul curatorilor cu artişti tineri din zonă, cu alţi agenţi culturali, au loc discuţii şi prezentări şi un tur al spaţiilor de artă.

Între 18 şi 24 iunie, locul de întîlnire a fost Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Brukenthal, în Sibiu. De fiecare dată, paşii sînt aceiaşi. Anca Mihuleţ, critic de artă şi curator al Galeriei de Artă Contemporană din 2006 şi pînă în prezent, a invitat la aceste discuţii un număr de curatori internaţionali, a stabilit un traseu al locurilor importante pentru artă în România, a lansat un apel public de proiecte. În urma unei jurizări locale, au fost selectaţi 20 de artişti români.

Artistul în acţiune

Privită de sus, sala Galeriei de Artă Contemporană arăta în timpul Curators’ Network ca mecanismul unui ceas, ca o fabrică în miniatură: doi cîte doi – artist şi curator – stăteau de vorbă la mese instalate în galeria de la etajul unu. Discuţiile erau pe marginea proiectelor artistice pe care artiştii le prezentau şi aveau timp limitat: la cincisprezece minute o dată, fiecare curator se muta la un alt birou şi dialogul o lua de la capăt. E captivant să vezi ce e în mintea unui artist şi în cea a unui curator. Fiecare artist are modul lui de a-şi aborda lucrările. Fie apelează la o structură narativă şi se referă mai degrabă la practica sa de lucru, la modul în care şi-a construit proiectul respectiv, fie este teoretic şi riscă uneori să cadă în stereotipuri din care iese cu greu: îşi pune singur etichete, într-o încercare de obiectivare excesivă, îşi creează o „zonă sigură“ din care iese cu greutate. Curatorii se apropie diferit de subiect: unii dintre ei îşi propun, înainte de toate, să stabilească contextul din care artistul provine, abia apoi vor să afle mai multe despre lucrările sale. Alţii vor să vadă imediat cît mai mult.

Artiştii mi-au spus că întîlnirile au funcţionat uneori ca un laborator în care reuşeşti să te desprinzi de propriile lucrări şi să le priveşti la microscop: răspunzi la întrebări imprevizibile, eşti surprins să fii asociat cu artişti de care nu ai auzit, primeşti sugestii tehnice, te identifici mai bine cu practica anumitor curatori, îţi asumi eventuale remarci critice.

Cincisprezece minute respectate cu rigoare erau o primă tatonare a terenului. Fiecare curator venea oficial în vizită în „ateliere mobile“. „Îmi place mult cum lucrează artistele Alexandra Bodea şi Lea Rasovszky“, îmi mărturiseşte Hilde de Bruijn (curator, Cobra Museum, Amstaelveen).

tranzit.ro: responsabilitatea curatorială

tranzit.ro, organizaţie non-guvernamentală de artă, s-a deschis în martie 2012 în România. Finanţată de ERSTE Foundation şi fiind al cincilea membru al tranzit.org – alături de Austria, Cehia, Ungaria şi Slovacia – tranzit.ro este înfiinţată de cinci membri şi are trei spaţii de expoziţie la Iaşi, Cluj şi Bucureşti, de care se ocupă Livia Pancu, respectiv Attila Tordai-S. şi Raluca Voinea. Despre tranzit.ro vom vorbi în viitor, în luna următoare, cînd spaţiul din Bucureşti va fi inaugurat. Dar această platformă a fost şi ea implicată prin Lia Perjovschi, membru tranzit.ro. Artista ne-a primit în atelierul său, mutat cu totul de la Bucureşti la Sibiu, şi a organizat o întîlnire intitulată „brainstorming nr.1/the responsible cultural agent“, chiar în mijlocul Arhivei de Artă Contemporană – platformă pentru cercetare şi rezistenţă culturală, proiect pe care artista l-a dezvoltat din 1985 pînă în prezent. O discuţie despre problemele instituţiilor de artă contemporană, despre compromisuri, responsabilităţi şi motivaţiile actului curatorial. Toată seara mi-a amintit de un moment pe care îl ştiu doar din poveşti: întîlnirile din atelierul Liei, în curtea Universităţii Naţionale de Arte din Capitală, acea şcoală paralelă pentru unii studenţi.

Sibiu-Bucureşti-Cluj-Napoca

La Sibiu, Galeria de Artă Contemporană a funcţionat din 2007 încoace ca o platformă vie, coordonată de Liviana Dan şi Anca Mihuleţ, cu un accent pus deopotrivă pe expoziţii ale artiştilor consacraţi şi pe proiecte ale curatorilor tineri, fără experienţă. Să dai şansa unor tineri să lucreze cu un muzeu, să pariezi necondiţionat pe ei mi se pare o idee extraordinară pe care – de-obicei – nu mizează decît instituţiile puternice din Vest. Nu o instituţie fragilă care astfel îşi riscă şi mai mult poziţia pe care o are în muzeu.

De la Sibiu, din Galeria transformată pentru cîteva zile în atelier mobil, grupul de curatori şi manageri culturali a ajuns la Bucureşti, unde a cunoscut alte modele instituţionale de artă: Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Bienala Bucureştiului, Salonul de Proiecte, Galeria comercială Anca Poteraşu. Iar la Cluj – cel de-al doilea important centru de artă, cu ieşire direct spre vest, ocolind Capitala – Fabrica de Pensule îţi oferă imaginea reconfortantă că un spaţiu cultural independent tip federaţie, plasat într-o clădire industrială, poate funcţiona bine de trei ani încoace.

Powerless or powerful?

Pe 28 septembrie, s-a încheiat la galeria din Sibiu ultima expoziţie din Secţiunea Curatorilor Tineri. Nu se ştie cum vor arăta programele curatoriale ale acestui spaţiu, de aici înainte. În iunie, expoziţia artistului Sorin Vreme nu a mai fost realizată aşa cum trebuia. Probleme instituţionale au făcut ca lucrurile să nu mai funcţioneze ca pînă acum. Anca Mihuleţ a oferit ca temă de discuţie în cadrul Curators’ Network tocmai puterea/lipsa de putere a curatorului şi „demarcaţiile fine dintre deciziile administrative, presiunea instituţională, şi perspectivele curatoriale în contextul display-ului artei contemporane într-un muzeu clasic“. O temă care depăşea situaţia de la Sibiu şi descria sistemul artei şi relaţiile dintre instituţii şi curatori, artişti, critici de artă.

Baza europeană de date

Următoarea întîlnire Curators’ Network are loc în octombrie la Budapesta. În 2013 la Madrid se va organiza o expoziţie colectivă. În schimb pe website-ul http://www.curators-network.eu/database/ se găseşte o bază de date cu artişti şi agenţi culturali, actualizată constant, un instrument de lucru important.

Noi spaţii de artă, galerii de artă fragile, finanţări externe, discuţii cu artişti, despre responsabilităţi curatoriale, propuneri de colaborare – toate au trecut în viteză într-o săptămînă de întîlniri la capătul cărora toată lumea se simţea ca la finalul unei tabere de vară. Nu-mi dau bine seama de unde provine acest spirit, ceea ce ştiu e că un alt format de „tabără artistică“ a avut loc în septembrie, atunci cînd Club Electroputere Craiova a realizat „Turul României în 7 zile“. Un alt fel de atelier mobil. „Pentru cîteva zile am fost o comunitate internaţională“ – spune Dan Perjovschi, artist invitat la Curators’ Network. Acum mai mult ca oricînd întîlnirile faţă în faţă sînt necesare: în afara unei expoziţii, a unui vernisaj, prezenţa fizică, efectivă, artişti şi curatori laolaltă.

Daria Ghiu este critic de artă. 

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.