Splendoarea și mizeria dansului contemporan

Raluca IACOB
Publicat în Dilema Veche nr. 836 din 27 februarie - 4 martie 2020
Splendoarea și mizeria dansului contemporan jpeg

În România se știu destul de puține lucruri despre dans sau arta secolului XX, așa cum a fost supranumit de coregraful Maurice Béjart. Faptul este regretabil, mai ales că o treime dintre români au dansat cel puțin o dată în 2018, plasînd dansul pe primul loc în preferințele de practicare a unei arte la noi.

Dansul nu are nevoie de traducere, deci este un ambasador perfect peste hotare și o bună carte de vizită pentru turiștii care ne vizitează. Dansul practicat relaxează și ne unește, ne dă sentimentul de a fi parte a unei comunități, este o experiență senzorială și emoțională. Spectacolele de dans au asupra corpului un efect similar cu mișcarea efectivă, studiile arătînd că în timpul vizionării mușchii reacționează în funcție de ceea ce ochiul vede că se întîmplă pe scenă. Dacă există interes pentru dans, este și loc de dezvoltare atît a publicului, cît și a scenei. Preferința pentru dans și pentru participarea la o diversitate mai mare de spectacole muzicale decît cele populare reprezintă un argument pentru investiția în infrastructura fizică și instituțională care face posibile creația și spectacolele, pentru sprijinirea culturii coregrafice, pentru cercetare, producție, educație și formare profesională a dansatorilor. Această pledoarie pentru potențialul și valoarea dansului e necesară pentru că se află în contrast major cu realitatea de pe teren a celei mai tinere, mai versatile și mai promițătoare forme de dans din prezent – scena de dans contemporan din România.

În prezent, scena este formată dintr-o instituție națională dedicată dansului (CNDB) și peste 15 organizații și structuri de dans contemporan active la București, Cluj-Napoca, Iași, Brașov (dar care nu se limitează doar la proiecte de dans), precum și peste 15 organizații active în domenii precum teatrul, artele vizuale sau cu profil interdisciplinar, care generează și proiecte în zona dansului. Aproximativ 100-120 de artiști și practicieni formează în prezent comunitatea dansului contemporan din România. Organizațiile și instituțiile active în dans sînt concentrate în special la București și Cluj, cu prezențe în dezvoltare la Timișoara și Brașov, cu producții sau evenimente găzduite și în teatre publice și spații independente din București, Bacău, Cluj, Craiova, Gheorgheni, Iași, Piatra Neamț, Sf. Gheorghe, Sibiu, Timișoara, Tîrgu Mureș. Instabilitatea, subfinanțarea și lipsa de continuitate sînt cîteva elemente-cheie care marchează modul de funcționare a domeniului dansului contemporan în România după 1990. Precaritatea domeniului face ca atît organizațiile, cît și artiștii să se împartă de cele mai multe ori între mai multe proiecte de scurtă durată, derulate simultan, iar timpul investit într-o creație nouă să fie limitat, ceea ce are un impact direct asupra calității și duratei de viață a creațiilor respective, dar și asupra publicului.

Dansul contemporan este una dintre formele artistice care au înflorit după 1989 datorită inițiativei personale a unor artiști și manageri culturali care și-au dorit să poată performa, experimenta, dezvolta cultura coregrafică, au vrut să poată colabora internațional și să crească organizații care să devină un reper pentru public. Totuși, cultura este un domeniu care, în lipsa unor politici publice inteligente sau măcar a unui cadru de reglementări care să o sprijine relevant și coerent, nu poate să reziste. Accesul și participarea la cultură, ca drepturi fundamentale, nu se realizează decît dacă există spații și dotări potrivite, la care oamenii să poată ajunge ușor, dacă artiștii și organizațiile culturale își cunosc publicul, dacă pot și știu să gîndească o ofertă atractivă și relevantă, dacă politicile de preț sînt accesibile. În lipsa acestora, nu avem voie să fim mirați că nu există mase de oameni interesați de anumite forme de artă care nu beneficiază de sprijin public corespunzător, că profesioniștii sînt puțini și nu reușesc să ofere spectacole de anvergură, că protestele curg și că proiectele sînt firave, cu excepții care vor exista întotdeauna, pentru că tinerețea și entuziasmul vor crea periodic oaze de performanță și avînt, dar care adesea se vor disipa după cîțiva ani de activitate.

Pentru ca lucrurile să funcționeze atît în sensul unor creații de valoare, cît și al accesului și participării publicului, e nevoie să existe actori suficienți și capabili care să joace toate rolurile necesare din scenă – de la educarea publicului la formarea profesioniștilor, creație și difuzare, mobilități artistice și cercetare, protejarea valorilor trecutului etc.

14 camping cndb 5167 jpg jpeg

Cercetarea pe care am realizat-o în 2019 împreună cu Ștefania Ferchedău ne arăta că artiștii, managerii, producătorii de dans, cît și organizațiile lor își asumă fiecare mai multe roluri pentru a putea supraviețui și pentru a propune un program artistic care să ajungă la public. Această strategie de subzistență descurajează specializarea, scade impactul în rîndul publicului și crește tensiunile din cadrul scenei. De asemenea, rezultatele studiului arată că unele roluri nu sînt aproape deloc realizate – e vorba în primul rînd de către existența producătorilor și a cercetătorilor –, dar și că există un potențial mare de a face anumite activități să aibă impact, dacă organizațiile ar fi mai deschise către a permite profesioniștilor să se manifeste. Unele concluzii ar putea justifica imediat decizii: de pildă, organizarea de cursuri de formare pentru educatori culturali în domeniul dansului contemporan, pentru că mai mult de o treime (38%) dintre respondenți au considerat că au în foarte mare măsură cunoștințele necesare pentru a avea rolul de mediator, dar pentru peste jumătate (58%) dintre respondenți a fi formator este prioritar și aproape jumătate chiar realizează astfel de acțiuni (48%). În continuare s‑ar putea lucra pentru introducerea dansului în programa școlară ca disciplină opțională (așa cum se întîmplă în multe state europene), fapt ce ar aduce beneficiile dansului în viața copiilor și ar crea locuri de muncă pentru educatorii culturali din domeniu.

Studiul a sondat și nivelul veniturilor din dans al celor care profesează în domeniu: 58,3% din practicienii care au răspuns au declarat un venit anual sub 20.000 de lei (aproximativ 4.210 euro), iar 37,5% au spus că se încadrează în categoria 20.000-40.000 de lei (4.120-8.421 de euro). În cazul organizațiilor, un pic mai mult de jumătate (52,9%) au spus că au venituri sub 80.000 de lei (8.421 de euro) pentru proiecte de dans contemporan, iar 17,6% că se încadrează între 80.000 și 150.000 de lei (8.421-31.578 de euro).

Precaritatea structurală a activității individuale transpare și în tipul de colaborare pe care aceștia îl întrețin: 77% lucrează pe baza unor contracte de drepturi de autor, 37,5% pe baza unor contracte de prestări servicii, 27% pe baza unor contracte civile și doar 25% pe baza unor contracte de muncă cu durată determinată, respectiv 2% pe baza unor contracte de muncă cu durată nedeterminată. La finalul cercetării am inclus și cîteva recomandări care sperăm să inspire administrația publică, dar și organizațiile din dans și profesioniștii să facă lucrurile mai bine. Ideea principală este că responsabilitatea pentru precaritate nu poate fi asumată integral de către practicieni și organizații culturale, pentru că nu este în primul rînd consecința acțiunii lor, ci este mai ales rezultatul lipsei de instrumente de sprijin, finanțări și pîrghii legislative potrivite. Din perspectiva cetățeanului, este important să înțelegem că drepturile noastre culturale nu se pot realiza fără o intervenție inteligentă și consistentă în politici publice și reglementări juste, alături de finanțări acordate în raport cu obiective clare și cu conștiința sensului culturii ca serviciu public. În condițiile în care nu există încă prevederi fiscale și de protecție socială adaptate muncii artistice și nici o strategie națională pentru cultură pe termen mediu sau lung, iar statul român chiar subminează activitatea singurei instituții publice dedicate dansului contemporan – CNDB –, este clar că interesul pentru această formă artistică în particular este inexistent. O ilustrare a acestei stări de fapt e și bugetul alocat de Ministerul Culturii acestei instituții: suma de 367.000 de lei abia dacă îi permite să susțină programul minimal.

Raluca Iacob este manager cultural, cercetător independent și specialist în politici publice. Puteți consulta studiul integral, în limbile română și engleză, aici. Studiul a fost realizat în cadrul proiectului Platforma ZonaD co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Foto: Orsolya Balint (sus), CNDB (jos)

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.