Priveşte înapoi cu tristeţe

Publicat în Dilema Veche nr. 694 din 8-14 iunie 2017
Priveşte înapoi cu tristeţe jpeg

● ’90 de/cu: Alexandru Fifea, Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Alexandru Potocean, Andrei Șerban, scenografia: Irina Gâdiuță, coregrafia: Paul Dunca, afiș: Andrei Câmpan, regia și dramaturgia: David Schwartz. O producție O2G și MACAZ Bar Teatru Coop. Spectacolul face parte din proiectul „Poveștile tranziției – investigarea performativă a istoriilor tranziției post-socia­liste“ cofinanțat de AFCN. MACAZ Bar Teatru Coop. 

Rhett Butler zicea că averea se face cînd se prăbuşeşte o lume. Mi-am amintit de asta imediat după Revoluţie şi ceva mai tîrziu, cînd au început să apară primele scandaluri de corupţie, semn că unii, chiar dacă nu or fi citit-o pe Margaret Mitchell, au intuit bine cum se obţine profitul în haosul postrevoluţionar. Ce nu spune personajul din Pe aripile vîntului este că tot atunci, cînd se schimbă lumile, se şi pierd averile, nu numai cele mari, ci şi cele mici, alcătuite doar din lucrurile care asigură un trai decent: serviciu, casă, demnitate.

Creat la Macaz – care a împlinit un an de existenţă, timp în care şi-a creat şi fidelizat publicul şi a devenit, ca şi Centrul Replika, unul dintre spaţiile performative vii din capitală –, spectacolul lui David Schwartz, ’90, pune în discuţie confuzia generală de după Revoluţie şi modul în care aceasta a afectat viaţa cotidiană şi nivelul de trai. Entuziasmul efervescent postcomunist s-a disipat cînd oamenii au început să se confrunte cu şomajul, săracia, pierderea locuinţelor, ceea ce a produs o schimbare de poziţionare politică la nivel individual. În 1990, concepte precum „democraţie“ şi „capitalism“ erau asociate, în mentalul colectiv, cu „prosperitate“ şi „echitate socială“. Drumul de la idealizarea unor principii şi sisteme la deziluzia aplicării lor haotice („originale“, cum spunea Ion Iliescu) în practică s-a soldat cu victime. Clase sociale şi comunităţi etnice/locale s-au prăbuşit cînd s-au inversat polii societăţii: după ce au fost eroizaţi în vechiul regim, muncitorii au devenit victime ale economiei sălbatice de piaţă, ceea ce a dus la pauperizarea lor în masă. Nedreptăţi ale trecutului – precum naţionalizarea imobilelor – au fost „reparate“ prin noi abuzuri (evacuarea forţată a chiriaşilor).

’90 este un spectacol-confesiune, scris de actori pe baza poveştilor personale care se constituie într-o arhivă de istorii familiale de la intersecţia a două regimuri politice. În fiecare poveste, perspectiva este a copilului, interpretat de alt actor decît protagonistul real, care poate lipsi sau îşi rezervă alt rol. Cele cinci piese scurte sînt legate/separate/rezumate de intermezzo-uri muzicale cu hit-uri, interpretate live, din playlist-ul vremii al postului Atomic TV, cu funcţia practică de a oferi spaţiu de manevră pentru pregătirea scenografică a următorului moment (dintre puţinele elemente scenografice se detaşează o masă rabatabilă pe rotile, care se mai găseşte şi astăzi prin unele locuinţe). Pe lîngă asta, parodia muzicală se juxtapune cu realismul poveştilor într-o formulă brechtiană ce permite distanţarea, necesară pentru observarea fenomenelor de dincolo de cazurile individuale, şi oferă debuşee comice care anulează tendinţa spre melodramă, căci intermezzo-urile sînt asumat caricaturale (actorii se folosesc autoironic de propriile calităţi muzicale sau de lipsa acestora).

rosencrantz1 foto r ibold jpg jpeg

Falimentul speranţei

Privirea retrospectivă asupra anilor ’90 urmăreşte abandonarea speranţelor de realizare personală, pierderea identităţii pentru unele grupuri sociale şi reinventarea unor biografii individuale, dezirabile în noua configuraţie politică, resuscitarea unor forme de judecată publică, fals legitimate, resetarea criteriilor de acceptabilitate în societate şi demonizarea unor categorii profesionale. Poveştile se constituie în mărturii exemplare pentru un timp convulsiv. Un profesor universitar este supus „judecăţii“ tribunalului ad-hoc al studenţilor, imediat din Revoluţie. La masa de Crăciun, o familie de orăşeni intelectuali şi una de mineri dezbat, de pe poziţii adverse, (dez)avantajele capitalismului. Mirajul jocurilor de noroc şi al antreprenoriatului (şi el un joc de noroc într-o economie haotică) pune stăpînire pe un ospătar de provincie. Un cuplu de medici liberali dintr-o casă naţionalizată trebuie să facă faţă retrocedării imobilului şi evacuării. Coperţile spectacolului împart povestea mamei care merge la protestele din 1989 şi este bătută de poliţie în prima scenă, pentru ca în ultima să o regăsim, cîţiva ani mai tîrziu, trăind la limita subzistenţei, resemnată şi bolnavă. Personajele au speranţe după căderea comunismului, dar naufragiază în mlaştinile capitalismului sălbatic: îşi pierd serviciul, casa, demnitatea, trec prin experienţa dură a muncii în străinătate, se îmbolnăvesc sau mor, fără a-şi regăsi locul în societate.

Ce fel de public îşi alege ca partener David Schwartz într-un astfel de spectacol, în care rememorarea unui timp precis implică referinţe – date, acţiuni, persoane – reale? Nu aş spune că este absolut necesară cunoaşterea anilor ’90, dar cred că, pentru înţelegerea profundă a spectacolului, acest lucru ar fi binevenit. Şi tot aici, identificarea poveştilor (care cui actor aparţine) este chiar mai puţin importantă, dar rezolvarea acestui puzzle clarifică structura spectacolului.

Schwartz lucrează constant cu actori care-i împărtăşesc viziunea teatrală şi pe care ştie să îi valorizeze. Alexandru Potocean îşi exersează aici, dincolo de rolurile „serioase“, o anume aplecare spre autoironie şi şarjă. Alice Monica Marinescu şi Katia Pascariu funcţionează în roluri dramatice (chiar tragice, în cazul Katiei) şi au „partea leului“ în intermezzo-urile muzicale. Alexandru Fifea joacă credibil şi adolescenţi confuzi, şi justiţiari la fel de confuzi. M-am bucurat să îl revăd pe Andrei Şerban, actor care joacă rar, aproape numai în spectacolele lui Schwartz, şi care are o amprentă comică personală fină, un stil de interpretare (inclusiv la nivelul rostirii) singular, ştie să exprime mult făcînd puţin. Andrei Şerban este un actor care merită să joace mai mult.

M-am regăsit cu tristeţe în acest spectacol – care are, de altfel, mult umor – despre oameni care nu-şi mai găsesc locul. Pentru că aici sînt şi poveştile părinţilor mei. Şi cred că şi a mea. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: R. Ibold

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.