Oglinda

Andrei ŞERBAN
Publicat în Dilema Veche nr. 740 din 26 aprilie – 2 mai 2018
Oglinda jpeg

Shakespeare a spus că Teatrul e oglinda naturii.

Evident, e vorba de natura umană, acea natură umană care poate percepe vîntul și ploaia și, cum spune sonetul, „tot ce crește“… Sînt multe oglinzi și Teatrul poate fi oricare din ele.

Teatrul poate fi nimic mai mult decît o oglindă veche, jegoasă, și oglinda asta arată doar partea sordidă a naturii umane.

Teatrul poate fi oglinda prăfuită, care estompează imaginea, ca să acopere riduri și pete și să reflecte edulcorat realitatea.

Teatrul poate fi o oglindă strălucitoare, dar crăpată, în care țipete de protest și furie sau explozii de energii bucuroase produc fulgere orbitoare, puternic colorate, care provoacă noi crăpături și ne catapultează într-o lume mai fragmentată şi mai plină de ură.

Teatrul poate fi o oglindă de bîlci distorsionată, care ne face să rîdem de diformitățile noastre și ale altora.

Oare acestea sînt oglinzile de care vorbește Shakespeare?

Operele sale complete sînt o oglindă în mod constant curățată și lustruită de cei care lucrăm în Teatru, pentru a ne dezvălui ce e ascuns în întuneric. Cînd lumina penetrează, oglinda parcă dispare. Pentru o secundă nu mai există diviziune între cel care privește și cel care este privit. Sîntem atinși profund.

Fragment din Tip of the tongue (Pe vîrful limbii), cea mai recentă carte a lui Peter Brook, apărută la New York în 2018.

Aceste citate din Peter Brook m au inspirat să descopăr oglinzile din Mult zgomot pentru nimic și să intuiesc capcane posibile în timpul lucrului la spectacolul nostru de la Teatrul de Comedie.

1) Oglinda veche: pericolul de a trata o comedie shakespeariană cu manierisme și clișee vechi care fac publicul să rîdă la poantele cele mai vulgare și obosite, reflectînd astfel doar partea sordidă a vieții. Chiar actorii considerați mari pot deveni extrem de triviali cînd nu percep calitatea extraordinar de complexă a scriiturii și trag rolul în jos, ca să-și satisfacă plăcerea succesului ușor obținut prin efecte ieftine (deși uneori scump remunerate).

2) Oglinda care estompează și acoperă ridurile devine periculoasă cînd ne identificăm prea mult cu ideea că se așteaptă să jucăm o comedie ușoară și veselă. În Mult zgomot…, „hazul“ nu doar că dispare la un moment dat, dar situația devine atît de încordată, încît apare brusc șocul unei realități crude, umilitoare și chiar tragice.

3) Oglinda strălucitoare, dar crăpată: există întotdeauna tentința facilă de a l cataloga pe Shakespeare drept contemporanul nostru, de a ne limita la o viziune prea reductivă, prea legată de imediat. Cînd nu mai vedem pădurea din cauza copacilor, uităm că avem șansa de a căuta mai adînc, pentru a descoperi esența universală a mesajului. Ce e unic la bard este că poate comunica direct și imediat, dîndu-ne generos libertatea să adaptăm orice situație la timpul nostru, dar totodată ne îndeamnă să urcăm pe munte cu el, să privim de deasupra ceții, să percepem orizontul nemărginit și luminos, pe care de obicei nu-l vedem din vale, unde trăim.

4) Oglinda de bîlci ne încurajează să rîdem. Ce cadou să ne putem scutura de prostie, de fals și pretențiozitate, să ne recunoaștem mica ipocrizie și marea minciună, să rîdem de noi înșine și astfel să ne curățăm puțin, să simțim gustul normalității! Funcția rîsului e aceeași de două mii de ani încoace, de la Aristofan. Cînd e corect direcționat, rîsul purifică.

5) Oglinda care dispare… iată linia de sosire. De fapt, pentru asta lucrăm în teatru: ca oglinda să dispară în fiecare seară sub ochii noștri. Cum să înțelegem momentul în care nu mai există diviziune între cel care privește și cel privit, cînd actorii și spectatorii au aceeași experiență, cînd dispare granița între scenă și sală? Shakespeare pare să ne spună: cu toții sîntem aici, pe acest pămînt, ca să jucăm un rol, nu doar pe scenă, ci și în viață. Să joci înseamnă să acționezi. Hamlet se întreabă toată piesa de ce nu poate trece la faptă, dar la final, cînd înțelege ce înseamnă să-ți joci rolul, acționează. Pentru o colectivitate caracterizată de pasivitate, teatrul poate fi un ceas deșteptător. Dacă toți sîntem actori, atît cei care privesc, cît și cei priviți, e firesc să ne întrebăm ca Hamlet: cum să ne jucăm rolul?

Începutul secolului al XVII-lea, timpul în care a scris Shakespeare, se caracterizează prin schimbări profunde, cu inovații și descoperiri de tot felul: brusc, Pămîntul nu mai era plat, Soarele, nu Pămîntul, devenea de fapt centrul universului, noul protestantism producea un cutremur în religie, navigația se dezvolta rapid, la fel comunicațiile. Schimbările provocau neliniște și confuzie; în plus, războaiele și tensiunile care incitau naționalismul dădeau o stare comparabilă cu ceea se întîmplă azi: globalizarea, Internetul, dezbaterile ecologice, toate popularizate pe ecranele televizoarelor, au darul să zăpăcească.

Am convingerea că piesele scrise demult există doar în prezent și vorbesc despre noi, acum și aici. Camerele video cu imagini filmate în priză directă pe scenă, de care ne folosim în spectacolul nostru, reprezintă oglinda vremii de azi.

Pentru mine, alegerea e un pariu cu risc. M-am ferit în trecut de orice intrus pe antica scîndură a teatrului. Teatrul e o veche și solitară corabie și, deși cam scîrțîie din toate încheieturile, încă navighează demnă spre o destinație necunoscută.

După ezitări, am decis să cooptez tehnologia, pentru ca universul complex shakespearian să fie mai ușor recognoscibil într-un context contemporan, ca sub o lupă. Astfel vedem mărite pe ecran două lumi: una a politicienilor și a celor sus-puși, cu interesele, ambițiile și jocurile lor stupide de putere, și alta, a lui Beatrice și Benedick, care, într-o conjunctură viciată, în care dragostea a fost devalorizată și trivializată, au nevoie de probe și verificări multiple pentru a ajunge să creadă în existența ei.

În jurul nostru e prea mult zgomot: cel dinafară (al traficului agitat – și nu doar rutier – plin de sirene și claxoane asurzitoare, vacarmul neîntrerupt al emisiunilor TV, unde toți latră și nimeni nu ascultă pe nimeni, cel iritant de obositor al mall-urilor etc.) și cel dinăuntru (al ambițiilor și conflictelor personale care se ceartă între ele, fără o rezoluție). Cînd, totuși, furtuna se liniștește, ne dăm seama uneori că totul a fost… pentru nimic, ca titlul piesei.

E un titlu de piesă aparent ironic. Şi totuși, cred că Shakespeare are altă intenție. Cuvîntul nimic are o semnificație complexă: cînd ne desprindem de tot ce nu e necesar și vedem cît de absurd și inutil a fost zgomotul, înțelegerea profundă a faptului că a fost pentru nimic, în mod curios, ne liniștește, ne dă gustul unei posibile eliberări. Teatrul poate oferi acest gust trecător, dar adevărat al libertății. 

Andrei Șerban este regizor de teatru.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.