Mecanica umanităţii şi omul-prototip

Publicat în Dilema Veche nr. 728 din 1-7 februarie 2018
Mecanica umanităţii şi omul prototip jpeg

● Pulverizare de Alexandra Badea, traducerea: Eugen Jebeleanu, regie și ilustrație muzicală: Andrei Măjeri, scenografie: Alexandra Panaite, mișcare scenică: Flavia Giurgiu, video: Eranio Petruska. Cu: Smaranda Caragea, Ada Galeș, Alex Bogdan, Nicholas Cațianis. Ilustrație: Bogdan Pop. Proiect câștigător al proiectului SATELIT inițiat de Teatrul Apollo 111 și Sub25.ro. Susținut de Maratonul Teatrului Independent, ediția a VII-a. Teatrul Apollo 111. 

Alexandra Badea face parte într-o generaţie de artişti (alături de Gianina Cărbunariu, Radu Apostol şi Alexandru Berceanu) care a promovat dramaturgia contemporană şi a chestionat raporturile dintre realitate, teatru şi spectator (am încă în memorie primul său spectacol, Lebensarum – Spaţiul vital de Israel Horovitz la Studioul de Teatru Casandra în 2002). Alexandra Badea s-a mutat la Paris, unde a făcut un doctorat (la Sorbona), a continuat să regizeze şi a început să scrie (în franceză). Pulverizare este un text multipremiat, publicat în română graţie Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu. Prima montare a acestei piese în România s-a produs la Teatrul Apollo 111, în regia lui Andrei Măjeri, şi poate părea, la prima vedere, o combinaţie bizară între un text şi un stil regizoral profund diferite. Scriitura Alexandrei Badea este intenţionat concisă, aridă în eficienţa ei, fără să creeze personaje, ci doar modele de umanitate robotizată care relaţionează exclusiv prin interfeţe – computere sau telefoane (care determină însingurare, uneori aceasta fiind intenţionată –, formula free sitting, adică aşezarea angajaţilor în fiecare zi pe un loc diferit ca să nu lege o prietenie cu vecinul, astfel încît interacţiunile umane să fie minime şi să nu ia din timpul de lucru şi din profitul angajatorului) – într-o lume care devine de-a dreptul schematică. De la denumirile seci ale profesiilor la tiparul existenţial, recognoscibil oriunde pe glob, acest univers monoton, cronofag şi dezumanizat are poezia lui, o lirică urbană, construită din stereotipia acţiunilor şi imaginilor (costumele office şi uniformele muncitorilor) şi din lumina ecranelor. De partea cealaltă, Andrei Măjeri este un regizor inventiv, care caricaturizează şi colorează, pune carne pe idei şi le face accesibile, îi plac imaginile vii şi construcţiile baroce. Între cele două stiluri, diferenţele sînt mari, dar rezultatul este un spectacol viabil.

Textul creează o imagine coerentă despre globalizare şi efectele acesteia la nivelul individului. Corporaţiile devin sisteme de muncă robotizate în care lucrătorii nu au contact unii cu alţii decît minimal şi intermediat prin device-uri, locurile de muncă în cadrul aceleiaşi companii sînt în puncte diferite de pe glob şi/sau implică deplasări continue, iar munca în sine este monotonă şi poartă denumiri aride (precum Responsabil de asigurarea calităţii în subcontracte delocalizate). Cele patru personaje, identificate prin titulatura posturilor ocupate în cadrul unei multinaţionale (angajatorul comun), generează naraţiuni fragmentare despre relaţiile de muncă şi viaţa personală, fără să fie caractere în sens clasic, ci doar voci. Căci globalizarea muncii determină uniformizarea vieţii personale (Responsabilul de mai sus – Nicholas Cațianis – jonglează în paralel cu două conversaţii pe Skype, cu soţia şi cu o call girl, toţi trei fiind, de fapt, singuri) prin impunerea atingerii unor standarde sociale (serviciu, nivel de trai, beneficii etc.) ca scop în sine, fără să mai fie timp de trăit efectiv (şi beneficiat de avantaje). Munca este acaparatoare şi delocată, omul este depersonalizat. Textul Alexandrei Badea este puternic în sugerarea acestei lumi terne – prin lipsa variabilelor – în care munca şi viaţa se întîmplă după tipare. Omul – maşină, personajul – machetă. O carcasă umană. Identitatea, resturile de umanitate, visele intime sînt închise în mintea fiecăruia, bine ascunse de privirile celorlalţi.

rosencrantz foto dragos malaescu jpg jpeg

Andrei Măjeri abordează curajos acest poem dramatic, apropriindu-şi-l în felul său: personajele defilează pe un podium global, îşi expun modelele de muncă şi de viaţă (în această ordine) ca pe o colecţie prêt-à-porter (unde există o temă, un tipar şi variaţiile aferente). Hainele, deşi office, sînt viu colorate. Personajele sînt caricaturizate (nu toate, de exemplu muncitoarea asiatică, victimă a abuzurilor la locul de muncă – Ada Galeş – înduioşează) fără excese, doar cît să genereze umor şi să capete o oarecare suculenţă, fără a deveni „oameni“ (ele rămîn tot exemple de crochiuri identitare). Actorii sînt puşi să facă echilibristică între comic, dramatic, musical, grotesc, iar ei performează inteligent, dinamic, cu grijă ca stereotipurile umanoide pe care le întrupează să rămînă tipologii exemplare şi nu personaje. Măjeri îşi permite să emoţioneze, să provoace ilaritate sau să stîrnească rîsul, fără să uite care este miza spectacolului. Rama temei este pusă chiar de la începutul spectacolului: o serie de cuvinte proiectate şi ulterior tăiate („black­face“, „ethnic“ etc.), căzute în dizgraţie nu din cauza unei corectitudini politice radicalizate, ci a unei globalizări care anihilează identitatea în numele profitului. Spectacolul are momente efervescente precum citarea picturii lui Édouard Manet, Dejun pe iarbă, ca imagine pentru pauza de masă în companie (personajul feminin, nud în pictură, apare îmbrăcat în spectacol, dar îi auzim gîndurile, deci există o formă de transparenţă/nuditate „mentală“ – aici este o corporatistă obsedată de control, jucată de Smaranda Caragea; scena mi-a amintit de un alt citat celebru, cel al picturii Rondul de noapte a lui Rembrandt în spectacolul lui Alexandru Dabija, Mult zgomot pentru nimic); un număr muzical (Alex Bogdan cu un mix gospel cu manele, ca ironie la adresa instituţiilor religioase care sînt tot corporaţii, căci au ca scop obţinerea profitului); folosirea înregistrărilor unor artişti din perioada acţionismului vienez cu un performance cu scene de agresiune sexuală, ca ilustrare a abuzului asupra muncitoarei asiatice.

Astăzi globalizarea pare să intre în remisie – poate e doar o iluzie – pe fondul conflictelor armate tot mai numeroase, al terorismului şi al degradării democraţiilor recente. Dar nu mă îndoiesc că omenirea are capacitatea de a dezvolta noi coşmaruri. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Dragoş Mălăescu

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.