La Strada

Publicat în Dilema Veche nr. 750 din 5-11 iulie 2018
La Strada jpeg

● Tabu. Echipa: Paul Dunca, Alexandru Fifea, Alice Monica Marinescu, Ruxandra Maniu, Zita Moldovan, Cristina Oprea, Alexandru Potocean, David Schwartz, Marian Ursan, Iulia Vaida. O producție a Asociației CARUSEL în parteneriat cu MACAZ – Teatru Coop. Mulțumiri speciale: Carmen, Genoveva, Petre, Profa, Septimiu, Vasilina, Viorica. MACAZ – Teatru Coop. 

Recenta premieră de la Macaz Teatru Coop, Tabu, este un documentar minim ficţionalizat despre viaţa lucrătoarelor sexuale. Tema surprinde prin abordare, iar regizorul David Schwartz, prin modul în care o teatralizează.

Aşa cum îi este specific lui Schwartz şi echipelor cu care lucrează (în cazul de faţă, pentru documentare şi scenariu, actriţa Alice Monica Marinescu şi Cristina Oprea, Iulia Vaida şi Marian Ursan de la Asociaţia Carusel), interesul asupra subiectului vine din explorarea unor arii sociale marginale şi a contextelor care le generează sau le favorizează. În cazul de faţă, abordarea creatorilor vizează sexul comercial ca profesie. Prin urmare, sînt studiate contextul care determină personajele să facă „alegerea“ ocupaţională şi condiţiile de muncă. Precizarea privind perspectiva performativă asupra subiectului, făcută în cadrul discuţiei post-spectacol, este importantă, căci prostituţia este o temă „spectaculoasă“, fiind adesea însoţită de violenţă şi abuz şi conectată cu infracţiuni precum traficul de persoane, sechestrare, loviri etc. Prin urmare, partea infracţională este cea vizibilă, dar, dincolo de asta, există şi sexul comercial, care, fără a fi legal (din 2014, prostituţia este dezincriminată în Codul Penal, dar rămîne activitate ilegală, pedepsită cu amendă) sau lipsit de pericole, iese din sfera violenţei şi intră în cea a muncii rutinate. Lucrătoarele sexuale îşi aleg în cunoştinţă de cauză ocupaţia care să le asigure un venit decent. De ce fac asta şi cum trăiesc, cum poate fi compatibilă o viaţă de familie normală cu prostituţia – acestea sînt întrebările care determină demersul performativ din Tabu. Aşa că, din punctul acesta de vedere, perspectiva este neaşteptată, spectacolul aduce informaţii noi în atenţia publică (latura „banală“ a prostituţiei este foarte puţin cunoscută) şi stîrneşte, măcar pentru moment, o reflecție a spectatorului asupra propriei relaţii cu serviciul (personajele înfruntă publicul: „Tu de ce lucrezi? Nu tot pentru bani?“ – cea mai importantă funcţie a muncii este de a acoperi costurile vieţii). Relaţia dintre viaţa conform normei sociale şi munca anormativă ce îi asigură resursele este spectaculoasă tocmai prin contradicţia termenilor.

După ce au documentat o serie de cazuri, autorii spectacolului au creat două biografii ficţionale, bazate pe caractere reale. Scenariul este construit în sistem verbatim (interviuri cu persoane reale, redate fidel), iar ficţionalizarea intervine prin altoirea unor detalii din mai multe poveşti personale pe un singur schelet şi prin construcţia ludică a personajelor. Gianina şi Nicol se ocupă cu sexul comercial şi fiecare dintre ele are acasă un soţ – care cîştigă puţin sau deloc – şi mai mulţi copii. Dorinţa lor este ca familiile, în special copiii, să aibă acelaşi nivel de trai ca ceilalţi, „nu mai mult, dar nici mai puţin“. Tabu panoramează modul în care acest univers casnic (bucuriile, necazurile şi banalităţile unor existenţe oarecare) se intersectează cu o muncă aparent incompatibilă cu viaţa de familie – elemente cu texturi diferite ajung să se ordoneze coerent în vieţile unor oameni – şi contextul (mediile de provenienţă ale personajelor, dominate de sărăcie şi de lipsa educaţiei) care duce la o astfel de simbioză.

simeon stalpnicul png
rosencrantz foto 1 nicu lazur jpg jpeg

Un alt aspect al spectacolului este teatralitatea: deşi e documentar, aparenţa lui este de mocumentar (un show comic care, sub forma unui documentar, prezintă evenimente sau persoane fictive). Formula e răsturnată: la mocumentar, ficţiunea este prezentată drept realitate, în Tabu, realitatea este teatralizată pînă cînd dă senzaţia de ficţiune. Scenele narative sînt alternate de declaraţiile personajelor în faţa unui auditoriu (publicul preia rolul investigatorului din filmele documentare, iar selfie-urile cu care personajele încep mărturisirile trimit la camera de filmat). Fetele iau caimacul: scena de început, cînd fac schimb de reţete culinare în timp ce îşi aşteaptă clienţii, fentează senzaţia de neverosimil prin autenticitatea personajelor şi umorul terestru, cu care actriţele jonglează abil, oprindu se exact acolo unde realitatea devine cărnoasă, fără a cădea în păcatul supralicitării. Multele mici eşecuri din biografiile fetelor s-au acumulat în experienţe negative, dar asta nu le-a afectat umanitatea, nu le-a vidat de emoţie şi nu le-a acrit, ele se încăpăţînează să trăiască normal, indiferent de munca pe care o fac şi care le înfundă pe zi ce trece. Sînt fascinante în determinarea lor de a fi adecvate normei, de a fi parte din societatea care le marginalizează. Personajul Ruxandrei Maniu este o gospodină bonomă, o mamă autoritară cu copiii, care trebuie să aibă un viitor mai bun decît prezentul ei, şi o soţie tandră cu soţul invalid. Personajul Zitei Moldovan are un istoric de dependenţă de droguri, care nu îl fragilizează, ci îl maturizează, căci devine puternic prin seninătatea cu care îşi acceptă viaţa. Soţii lor sînt caractere la fel de vivante pe scenă: Alexandru Fifea face o creaţie de limbaj şi pune toată identitatea personajului în modul de a vorbi, defectuos gramatical şi afectuos cu familia, de unde se vede că este un pic „ţinut sub papuc“ de soţie şi exploatat de copii; personajul lui Alexandru Potocean este diferit, gestionează cu greutate profesia soţiei, care îi răneşte dragostea pentru ea şi demnitatea lui de bărbat, astfel că ajunge uneori la marginea geloziei şi patinează spre agresivitate. Este aici una dintre cele mai bune demonstraţii de actorie, cu personaje vînoase, jucate cu delicateţea unui ceasornicar pasionat.

Tabu este un spectacol surprinzător prin perspectiva pe care o are asupra prostituţiei şi prin informaţiile pe care le aduce, şi dens ca teatralitate, fiind o demonstraţie de cum se poate face teatru social fără a pierde „teatrul“ din expresie. Singurul lucru nesurprinzător este precaritatea resurselor de care dispune teatrul independent, producător constant de spectacole sociale. Dar asta este, mereu, o altă discuţie. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Nicu Lazur

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.