Hamlet. Studiu de caz pentru familiile disfuncţionale

Publicat în Dilema Veche nr. 710 din 28 septembrie – 4 octombrie 2017
Hamlet  Studiu de caz pentru familiile disfuncţionale jpeg

● Wolfgang, adaptare după Yannis Mavritsakis de Radu Afrim, traducerea: Doru Mareş. Cu: Cătălina Bălălău, Florin Hriţcu, Andrei Merchea Zapotoţki, Mircea Postelnicu, Loredana Grigoriu, Emanuel Becheru, Cristina Mihăilescu, Valentin Florea, Sabina Brânduşe. Regia şi universul sonor: Radu Afrim. Decor: Romulus Boicu. Costume: Erika Márton. Versuri cîntece: Andrei Merchea Zapotoţki. Asistent de regie: Rareş Moldoveanu. Teatrul Tineretului, Piatra Neamţ. 

Piesa dramaturgului grec Yannis Mavritsakis, Wolfgang (2007), este pusă în relaţie directă cu un caz din 2006: în Austria, Natascha Kampusch a fost ţinută opt ani captivă într-o pivniţă de către Wolfgang Priklopil, care a răpit-o cînd ea avea zece ani. Cazuri similare au mai fost însă, inclusiv unul din 2005, în Suedia, în care victima, bărbat, se numea Fabian Bengtsson (în textul lui Mavritsakis, victima este femeie şi se numeşte Fabienne, nume românizat în spectacol). La un an după apariţia piesei a ieşit la iveală cazul lui Joseph Fritzl, care a abuzat sexual timp de 24 ani de propria fiică. Yannis Mavritsakis se foloseşte de aceste poveşti traumatizante pentru a scrie un text despre captivitate, obsesie şi sindromul Stockholm („o interogare a raporturilor dintre dragoste şi posesie“, după cum îl caracterizează însuşi autorul), analizînd mecanismele care conduc agresorul spre o acţiune radicală.

Spectacolul de la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ este al doilea realizat de Radu Afrim pe un text de Yannis Mavritsakis, după Punctul orb la Teatrul „Toma Caragiu“ din Ploieşti. E un anumit lirism în scriitura dramaturgului grec care îi permite lui Afrim evadări în universul său suprarealist: povestea fetiţei răpite şi sechestrate de tînărul său vecin îi oferă premisele unui discurs performativ despre misoginism şi patriarhat, posesia iubirii şi a femeii, captivitatea ca limită a gîndirii (mentalităţii), reiterarea simpatiei regizorului faţă de cultura pop şi personajele vulnerabile, dar şi tuşarea marginalilor, a mediilor şi comportamentelor care, deşi răspîndite, sînt stigmatizate social. Limbajul o ia razna, cuvintele alunecă la sufixe în forme anormale, dar cu sens („prăjitura cu jelanie“), barocul afrimian îşi găseşte, din nou, corespondentul lingvistic. Decorul (Romulus Boicu) este structurat pe cele două planuri specifice regizorului, realitate/irealitate, conturînd un univers casnic, cu aparatură şi mobile de familie, grădini şi peluze bine îngrijite, cu maşini şi garaje, dar şi o secţiune de pădure înceţoşată la înălţime, care trimite la o lume misterioasă, de afară şi de deasupra, în care se ghiceşte libertatea. Căci mediul familial asupra căruia se concentrează spectacolul se dovedeşte a fi sufocant şi restrictiv. Electrocasnicele sînt populate cu personaje care „îşi congelează“ mentalităţile, dezvoltînd obsesii şi manii. Maşina este un Trabant turcoaz, care satisface simpatia regizorului pentru obiecte vintage, dar are şi funcţie de celulă de detenţie, în interiorul căreia se intuieşte o ireală lume subacvatică (în contrapunct cu pădurea) în care „nimfa“ Fabiana devine o plantă, adică un organism nu doar tăcut (care nu ripostează), ci şi dependent. De altfel, plantele sînt peste tot, ca simboluri ale unor fiinţe ce pot fi posedate şi claustrate, care aparţin cuiva. Interesul regizorului pentru epoca pop se manifestă şi prin transformarea tatălui lui Wolfgang într-un pop star ratat, a cărui scurtă şi locală perioadă de glorie hrăneşte post-mortem imaginarul familiei sale, dar şi al oraşului (foarte bun Andrei Merchea Zapotoţki, inclusiv într-o mostră de concert live). Dar aici lucrurile ating şi alte sensuri.

710 19 rosencrantz1 foto mihaela jipa jpg jpeg

Prima jumătate a spectacolului se prezintă ca o versiune a lui Hamlet, modernă şi nu mai puţin dramatică decît orginalul. Iar Afrim accentuează, inclusiv textual, conexiunile cu piesa lui Shakespeare („să probeze doamna / nu e doamnă. încă.“ e o tuşă la dialogul groparilor: „e o femeie? / nu. o fostă femeie“; Ofelia/Fabiana îngînă un cîntec despre rozmarin etc.). Un fiu revoltat (excelent Florin Hriţcu), o mamă acuzată de infidelitate (Loredana Grigoriu într-un personaj „mumificat“ în frigider, depersonalizat de gelozia soţului şi de agresivitatea fiului, dar suficient de lucid încît să-şi prevadă moartea), un tată mort a cărui fantomă îşi bîntuie fiul, o potenţială iubită (Cătălina Bălălău construieşte personajul în jurul inocenţei, dar nu şi al slăbiciunii, căci Fabiana supravieţuieşte unei traume îndelungate), închisă pentru a i se menţine puritatea. Wolfgang-Hamlet poartă în el frustrarea faţă de ceea ce familia şi societatea nu îi oferă: ceva care să îi aparţină (Wolfgang trăieşte în precaritate). Prin urmare, îşi ia singur. De aici obsesia faţă de maşina veche a tatălui, similară cu cea faţă de fetiţa din vecini. Pe ambele le conservă, prima devenind închisoarea celei de-a doua.

Ceea ce reclamă spectacolul este eşecul standardelor, nu doar pentru familii – în conexiune indirectă cu realitatea extra-scenică în care se încearcă redefinirea restrictivă a familiei –, ci şi pentru relaţiile bărbaţi-femei (Wolfgang este agresiv cu mama lui, care acceptă, căci şi căsnicia ei a fost toxică, şi cu o iubită ocazională – Cristina Mihăilescu; părinţii Fabianei au o căsnicie ratată, pe care mama o îndură cu alcool etc.). Bijutierul (kinky-senzual, Valentin Florea) îşi consideră cîinele (împăiat, amintind de menajeria din Herr Paul, legendarul spectacol realizat de Afrim, în 2009, tot la Piatra Neamţ) a-i fi soţie pentru că are control absolut asupra lui şi acesta nu îl poate răni („Pentru acest cîine, numai eu exist. Nu mă va trăda niciodată“). În schimb, prietenul (un personaj spumos creat de Emanuel Becheru) are o traiectorie inversă, de la libertate la o viaţă banală de familie.

Utilizînd bogatul imaginar afrimian, Wolfgang vorbeşte despre nevoia de a poseda şi supremaţia masculinităţii. Încă o dată, Afrim intuieşte vulnerabilitatea feminină, dar explorează şi un mental masculin fragil, care cedează sub presiunile sociale. Nu ştiu dacă este un spectacol optimist, în fond, speranţa din final dezamăgeşte: puterea de a ierta a Fabianei pare, mai degrabă, expresia sindromului Stockholm decît o împăcare cu trecutul, o continuare a captivităţii, nu o eliberare. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Mihaela Jipa

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.