Două săruturi gay şi 12 canapele colorate

Publicat în Dilema Veche nr. 692 din 25-31 mai 2017
Două săruturi gay şi 12 canapele colorate jpeg

● Dacă am gîndi cu voce tare de Adnan Lugonic, regia: Radu Afrim, decor: Vanda Maria Sturdza, costume: Lia Dogaru, coregrafia: Flavia Giurgiu, muzica: Alex Bălă. Cu: Cătălin Vieru, Iulia Colan, Constantin Cicort, Tamara Popescu, Marian Politic, Romanița Ionescu, Eugen Titu, Claudiu Mihail, Alex Calangiu, Raluca Păun, George Albert Costea, Dragoș Măceșanu, Costinela Ungureanu, Lili Sîrbu, Cătălin Strateone. Teatrul Naţional „Marin Sorescu“ Craiova. 

Cu prima sa montare la Teatrul Naţional din Craiova, Radu Afrim are de cucerit publicul local, neobişnuit cu limbajul său performativ, cu temele şi arhiva de personaje pe care regizorul le poartă cu el. Obişnuit, prin Festivalul Internaţional Shakespeare şi istoria glorioasă postrevoluţionară a teatrului local, cu un spectacol preponderent baroc, bazat, în mare parte, pe dramaturgie clasică, spectatorul craiovean poate trăi întîlnirea cu show-ul lui Afrim ca pe o confruntare (ar fi de studiat de ce festivalurile puternice, valoroase în sine, şi teatrele cu producţii de top precum cele din Sibiu şi Craiova nu au dezvoltat în timp şi un public pe măsură – la Sibiu, de exemplu, cosmopolitul public al FITS este covîrşitor străin de oraş. S-ar putea porni o discuţie de la lipsa de comunicare între instituţii şi spectatori). Odată cu schimbarea conducerii Naţionalului craiovean (Director general: Alexandru Boureanu, Director artistic: Vlad Drăgulescu), s-a modificat şi strategia repertorială. Accentul cade pe regizori tineri, scenarii contemporane şi limbaje performative actuale. Afrim este un risc asumat al noii conduceri, cu atît mai curajos cu cît textul ales îi oferă regizorului prilej de etalare a inventarului său spectacular cu care deschide apetitul publicului pentru formule performative noi.

Afrim gravitează în jurul spaţiului ca arhivă de afecte care defineşte individul, generator de impulsuri în istoria personală, determinant al traiectoriei existenţiale (prin spaţiu se recuperează memoria sentimentelor ascunse de personaje la rădăcinile biografiilor personale). Sînt spaţii explorate în etnicitatea lor (comic absurd în Castingul dracului sau melancolic în SUNTRACK), depozitare ale dramelor (Tihna), majoritar, dar nu exclusiv, urbane şi care deseori au corespondent în biografia regizorului (Pasărea retro se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbinte).

La Craiova, Afrim a montat piesa de debut a dramaturgului bosniac Adnan Lugonic, Dacă am gîndi cu voce tare, care radiografiază actualitatea într-o ţară europeană afectată de război. În text predomină lipsa de orizont şi confuzia – socială, identitară, de gen – cu care se confruntă oamenii într-o lume în care nu îşi mai găsesc rostul. Deşi trăiesc într-un oraş aglomerat (sau tocmai de aceea) şi au familii, personajele sînt afectate profund de singurătate. Metaforă demoralizantă a unei Europe care agonizează, comunitatea din Dacă am gîndi cu voce tare trebuie să facă faţă unor provocări pe care le-a generat schimbarea dramatică de regim politic. Textul este valabil pentru tot Estul Europei în care oamenii sînt prinşi, încă, între două lumi, fără a reuşi să se adapteze, dar în special pentru ţările din fosta Iugoslavie, măcinate de un război torturant şi nevoite să îşi (re)găsească identitatea.

rosencrantz1 foto a bulboaca jpg jpeg

Aici însă Afrim intervine asupra piesei şi dislocă sensuri şi bucăţi de text care configurează realitatea bosniacă, pentru a înşuruba în locul lor România de azi (face asta şi în Girafe. Fabulă urbană #1 de Pau Miró, la Teatrul Naţional „Radu Stanca“ Sibiu, unde, ca şi aici, personajele poartă numele actorilor). Urmele războiului sînt şterse şi în locul lor se amplifică poveştile despre migraţia forţei de muncă, căsniciile eşuate, jobul corporatist care înlocuieşte viaţa personală, depresia postnatală, identitatea de gen şi tabuu-rile sociale, teribilismul adolescenţilor şi eşecul şcolii etc. Regizorul lucrează şi la nivelul limbajului, aducînd la Craiova, pe lîngă accentul transilvănean (bătrîna venită de la ţară la fiul ei orăşean, între timp emigrat), şi denaturarea cuvintelor în stilul propriu („garsonelă“ în loc de „garsonieră“) care face ca spectacolele sale să aibă nu doar un limbaj performativ specific, ci şi o identitate lingvistică proprie. Identitatea de gen sau sexuală a personajelor este actualizată pentru a crea galeria de caractere specifică regizorului, la care se adaugă personaje – simbol precum prinţul-broscoi (Cătălin Vieru) ce aminteşte de piticul migrenos din Mai întîi te naşti. Fiecare are ceva de ascuns, fie că este vorba de bisexualitatea unui viitor tată (Dragoş Măceşanu) sau incerta sexualitate a unei fiice (Raluca Păun), fie de singurătatea, ascunsă cu bravură, a părinţilor bătrîni (Tamara Popescu, Constantin Cicort), rămaşi acasă după emigrarea copiilor. Adolescenţii, bătrînii şi posesorii de sexualitate dincolo de norma socială au tuşe apăsate, care le deformează portretele, ca şi cum ar fi priviţi prin oglinzi defecte. Ceilalţi sînt desenaţi (aproape) realist. Este modul lui Afrim de a opune vulnerabilităţi diferite, în funcţie de acceptabilitatea socială.

Structura dramaturgică în care poveştile se intercalează este susţinută scenografic de o formulă pe cît de intens vizuală, pe atît de mobilă: 12 canapele viu colorate şi una neagră, străjuite de cîte un lampadar şi dotate cu roţi configurează spaţiile fiecărui personaj. Costumele sînt la fel de vii, cu una sau două culori dominante care arată atît apartenenţa la spaţiul propriu, cît relaţia personajului cu un altul.

Coperţile spectacolului sînt două sinucideri, dintre care prima este a vînzătorului (Alex Bălă, creatorul universului sonor), personaj-reper în raport cu ceilalţi, DJ care orchestrează viaţa de dincolo de moarte. Coregrafia (Flavia Giurgiu) şi songurile – care creează o relaţie dublă, distanţare-implicare, a actorilor faţă de spectacol, o foarte personală formulă brechtiană pe care Afrim o experimentează dintotdeauna – sînt personalizate pentru anume personaje şi contează în portretizarea acestora (căci spectacolul este un inventar de portrete). Şi aici apare un alt efect benefic al spectacolului: valorizarea, alături de maturi, a actorilor tineri care au devenit acum echipa de bază a teatrului craiovean. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Adi Bulboacă

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.