Despre jumătăţi şi alte obsesii

Publicat în Dilema Veche nr. 683 din 23-29 martie 2017
Despre jumătăţi şi alte obsesii jpeg

● După ploaie de Sergi Belbel, traducerea: Delia Prodan, scenografia: Vali Ighigheanu, mișcarea scenică: Arcadie Rusu. Cu: Andrei Aradits, Raluca Botez, Bogdan Dumitrescu, Ioana Flora, Lucian Pavel, Andreea Mateiu, Ana Turos, Dana Voicu. Teatrul Apollo 111.

Teatrul Apollo 111 din Bucureşti continuă programul pentru stagiunea 2016 2017 cu al doilea spectacol realizat de un cineast. După Radu Jude şi Ali: Frica mănîncă sufletul, Alexandru Maftei propune După ploaie (1993), text al catalanului Sergi Belbel, aparent o dramă realistă despre viaţa în corporaţie, în realitate fiind o poveste despre găsirea partenerului (nu neapărat cel erotic).

După ploaie a mai fost montat în România (la Braşov în 2005, regia Dan Vasile, şi la Oradea în 2006, regia Claudiu Goga), asta datorîndu-se publicării traducerii în limba română, realizată de Delia Prodan, în volumul Teatru spaniol contemporan (2005, editori Fundaţia Culturală „Camil Petrescu“ şi revista Teatrul azi). Contextele sînt însă diferite pentru montările de atunci şi de acum: una dintre premisele textului – interzicerea fumatului la serviciu şi „mutarea“ fumoarelor în aer liber – este astăzi parte din realitatea cotidiană. Dacă în 2005-2006, această situaţie, cel puţin în România, părea utopică (sau distopică, depinde de perspectivă) şi plasa întreaga poveste la limita fantasticului – sau măcar într-un plan al neverosimilităţii –, astăzi lucrurile stau cu totul altfel. Interzicerea fumatului în spaţiile închise este în vigoare în România (ca şi în Occident), deşi legea e contestată. În text, situaţia este agravată: o companie interzice angajaţilor să fie fumători, nu doar să nu fumeze în birou. Dacă la noi încă nu au apărut astfel de cerinţe (cel puţin, eu nu am informaţii în acest sens), în alte ţări, unele companii îşi rezervă dreptul de a angaja exclusiv nefumători, decizie controversată, care face obiectul unor procese (pe motiv de încălcare a drepturilor omului, dar dezbaterea este complicată şi balanţa nu se înclină semnificativ într-o parte sau alta; oricum, cerinţa angajatorilor pare să aibă un substrat financiar, legat de asigurări de sănătate mai ieftine şi de un timp de lucru mai mare pentru nefumători, care nu au pauze de ţigară şi se îmbolnăvesc mai rar).

Clarificarea conexiunii cu realitatea este importantă pentru că După ploaie dă senzaţia unui text eminamente realist, aparenţă pe care problema fumatului o poate susţine sau nu întrucît spaţiul de desfăşurare a poveştii este un fumoar „ilegal“, pe acoperişul unei clădiri de birouri unde angajaţii se refugiază pentru cîte o ţigară, savurată cu teamă, căci compania le pretinde să fie nefumători. În contextul actual, spectacolul de la Apollo 111 pare (aproape) realist, dacă nu ar exista din cînd în cînd şi nişte tuşe de vis/coşmar. De fapt, dramaturgul Sergi Belbel a scris un basm contemporan despre oameni blocaţi într-un purgatoriu urban – un oraş în care nu a mai plouat de doi ani, această fiind o altă premisă a poveştii – şi care caută ceea ce s-ar putea numi preţios „sensul vieţii“.

rosencrantz2 foto a maftei jpg jpeg

Fumoarul clandestin din După ploaie, de pe acoperişul clădirii de birouri (aproape cea mai înaltă construcţie din oraş), îi oferă scenografei Vali Ighigheanu posibilitatea creării unei perspective întoarse – vederea de sus în jos, de pe terasa imobilului, pare inversată – care „amplifică“ spaţiul de joc. Loc al socializării în orice companie (fie în interiorul clădirii, fie în exterior), al sincerităţii şi al intrigilor deopotrivă, creuzet de bîrfe, zvonuri şi confesiuni, fumoarul capătă aici unele accente particulare: este un spaţiu în care identitatea se eliberează de chingile corporatiste şi individul renunţă să joace rolul de angajat după modelul imaginat de angajator, dar în acelaşi timp, este dominat de teamă din cauza clandestinităţii sale şi are o doză de pericol datorată poziţionării la înălţime. Aici se formează un sistem de relaţii – pe orizontală, între angajaţi de acelaşi nivel, şi pe verticală, între subordonaţi şi superiori – şi se creionează portretele individuale.

Personajele sînt, de fapt, tipologii corporatiste, indivizi depersonalizaţi în birouri, claustraţi în propriile funcţii/poziţii şi care capătă identitate în afara spaţiului de lucru. Sînt partituri ofertante din scriitură, cu tuşe de grotesc, bine susţinute de actori: un IT-ist sexy şi anxios (Andrei Aradits), un şef cu probleme în căsnicie (Lucian Pavel) şi o şefă obsedată de muncă (Andreea Mateiu), un curier afemeiat (Bogdan Dumitrescu) şi cvartetul secretarelor: o femeie avidă de atenţie, cu un intelect limitat şi gata oricînd să confunde interesul altora pentru ea cu afectul (excelentă Dana Voicu), o alta obsedată de paranormal (Raluca Botez), una timidă, „victima“ grupului (Ana Turos) şi cea care se detaşează prin inteligenţă şi stranietate, care „vede“ dincolo de aparenţe (Ioana Flora).

Regizorul Alexandru Maftei (care a mai lucrat în teatru, printre altele, Şase din 49 de György Spiró la Teatrul de Artă Bucureşti) induce un ritm constant spectacolului, realizat dintr-o succesiune de scene tăiate sigur, nesentimental, în care dospesc portretele, din ce în ce mai clare, şi se dezvoltă conexiunile pînă cînd întreg puzzle-ul de personaje şi relaţii se aşază în matcă. Această secetă apocaliptică imprimă o tensiune paroxistică şi provoacă o serie de mutaţii negative, ba chiar tragice: relaţiile de muncă se distrug, prieteniile şi alianţele se strică, intrigile eşuează, cineva moare. Cumva, însă, destinele umane se reaşază ca plăcile tectonice în timpul cutremurului şi îşi găsesc o altă configuraţie.

Construit coerent, rotund, cu accentul pe partea realistă, peste care tuşele de vis/coşmar, marcate de schimbarea luminii, vin cu pulsaţii diferite, spectacolul are un ritm constant, ce riscă însă să devină monoton de la un punct încolo, lucru pe care lungimea textului îl accentuează. Poveste despre destin şi găsirea jumătăţii, După ploaie este o parabolă despre imposibilitatea omului de a trăi şi de a-şi împlini visele singur. 

Oana Stoica este critic de teatru.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.