Cealaltă Europă

Publicat în Dilema Veche nr. 718 din 23-29 noiembrie 2017
Cealaltă Europă jpeg

 Exit, scris pe baza improvizațiilor de: Schilling Árpád, Láng Anna-má-ria. Regia: Schilling Árpád. Dramaturgia: Bíró Bence. Translator: Kedves Emöke, Molnár Zoltán. Coordonator producție: Dobre Júlia, Fekete Réka, Gálovits Zoltán, Bojana Kovacevic, Ságodi Ildikó. Cu: Balázs Attila, Bandi András Zsolt, Csata Zsolt, Éder Enikö, Mátrai Lukács Sándor, Tokai Andrea, Vass Richárd, Andrei Elek, Carmen Vlaga-Bogdan, -Ninoslav Dordevic, Branislav Jerkovic, Dragana Susa. Teatrul Maghiar de Stat „Csiki Gergely“, Timişoara, în coproducţie cu Teatrul Clasic „Ioan Slavici“, Arad, și Teatrul Național din Sombor (Serbia). La Platforma Internaţională de Teatru Bucureşti #4. 

Aflată la a patra ediţie, Platforma Internaţională de Teatru Bucureşti (Teatru. Performance. Film. Dezbatere), iniţiată şi curatoriată de criticul Cristina Modreanu, se afirmă ca unul dintre cele mai coagulate demersuri teatrale, bine ancorate nu doar în realitatea imediată, ci şi în actualitatea performativă. În acest an a debutat şi un proiect de cursă lungă, Microistoria, o arhivă online de poveşti ale oamenilor obişnuiţi din România, care a avut ca primă temă „Spune o poveste care ţi-a schimbat viaţa“ (în fiecare an va fi o temă şi se va organiza un casting, iar cei rămaşi în finală sînt prezentaţi publicului). Cele 13 poveşti finaliste ale acestei ediţii pot fi văzute online pe site-ul www.microistoria.ro.

Spectacolele invitate au tratat, din diverse perspective, tema din acest an, „Europa?“: eşuarea visului european în cazul româncelor care acordă îngrijiri la domiciliu pentru bătrîni şi bolnavi în Italia (Rovegan de Catinca Drăgănescu), reconstrucţia arborelui genealogic prin prisma (eşecului) imigrării timp de trei generaţii (Bun de export, text: Alex Tocilescu, regia: Catinca Drăgănescu), identitatea est-europeană este europeană? (Exit de Árpád Schilling), homofobia la nivel mondial într-o documentare despre cazuri de agresiune (Căpcăuni, text: Yann Verburgh, regie: Eugen Jebeleanu).

Spectacolul lui Árpád Schilling, Exit, a fost prezentat la Bucureşti după ce regizorul maghiar a fost declarat în Parlamentul de la Budapesta „pericol pentru securitatea naţională“. Incidentul ar fi hilar, dacă în Ungaria (şi nu doar acolo) nu s-ar simţi apăsarea unui regim restrictiv, ceea ce face ca astfel de decizii să fie mai degrabă frisonante decît absurde. În Exit, Schilling ridică problema unei identităţi est-europene. Un grup de persoane – în spectacol joacă actori români, maghiari din România şi din Ungaria, sîrbi, iar identitatea etnică a actorilor se regăseşte în cea a personajelor – intră în scenă (un spaţiu gol), împinşi din exterior, printr-o uşă, de cineva/ceva nevăzut. Un timp tac, stînd ciorchine, lipiţi de uşa care nu se mai deschide. Scena aminteşte de lagărele de concentrare naziste, doar că personajele sînt îmbrăcate şi au bagaje. Un sentiment de nelinişte răzbate însă, şi el este accentuat de faptul că nimeni nu ştie nici de ce se află acolo, nici ce va urma. Aparent, locul este în Marea Britanie, într-un centru de primire a imigranţilor economici est-europeni, dar în fapt el este un spaţiu tranzitoriu, suspendat între două lumi, între estul Europei şi Europa însăşi, mai mult una metaforică, nu imaginară, ci imaginată (perspectiva noastră asupra ei). Folosind un spaţiu comun într-o perioadă de timp, grupul devine o comunitate care reproduce, în laborator, o mostră de est-europenism. Dinamica grupului este influenţată de bagajul emoţional al fiecăruia, de mentalităţi şi prejudecăţi, de naţionalism şi stratificări etnice (diferenţierea dintre ungurii din Ungaria şi cei din România sau fata de etnie romă – Tokai Andrea – care este tratată ca cetăţean de rang inferior de toată lumea, cu excepţia fostului preot care poartă şi el stigmatul unei acuzaţii, incerte, de pedofilie – Balázs Attila), de drame personale (precum relaţia disfuncţională a cuplului de sîrbi – Dragana Susa şi Branislav Jerkovic), de frici, speranţe şi un trecut care se vrea uitat etc. Grupul se coagulează ca un est mai mic, cu teritorii cîştigate şi apărate, cu segregări etnice şi cu refuzul de a accepta „străini“ (românca gonită de toţi – Carmen Vlaga-Bogdan), conflicte şi solidarităţi vremelnice. Este un bagaj al biografiilor personale, dar şi al istoriei, naţionale şi regionale, pe care îl purtăm cu noi pînă la uşa Europei, din care poate facem parte geografic, dar căreia nu simţim, deocamdată, că îi aparţinem. Este un joc pe muchie al clişeelor pe care le avem unii despre alţii şi pe care „le emitem“ ca naţiuni şi etnii, tipare de comportament, obsesii naţionale ca parte dintr-o identitate est-europeană pe care o afirmăm şi o renegăm în egală măsură. Dar şi percepţia identităţii europene este tot clişeistică, o formă standard pe care personajele se străduiesc să şi-o însuşească (englezindu-şi numele şi exersînd politeţuri formale), depersonalizîndu-se.

rosencrantz foto biro marton 1 jpg jpeg

Există un personaj misterios, un sîrb (Ninoslav Dordevic) – deşi identitatea lui etnică nu e relevantă aici – care poartă o discuţie la telefon la începutul spectacolului, din care reiese că ar exista un complot, legat de izolarea imigranţilor, de care el nu e străin. Identitatea personajului rămîne neclarificată, dar ascensiunea sa ca lider al imigranţilor în negocierile cu autorităţile britanice îi oferă posibilitatea unei manipulări grosolane prin crearea unei false situaţii de criză – imaginarea unui conflict armat / epidemie în exterior (agresorii îşi ţin victimele izolate vorbind de false pericole externe şi erijîndu-se în apărătorii lor). Personajul mi a amintit de bancul care circulă în Estul Europei, cu aplicare la fiecare etnie în parte, despre cazanele cu smoală în care fierb păcătoşii în iad, singurul nepăzit fiind al respectivei etnii, căci dacă unul vrea să iasă la suprafaţă, îl trag ceilalţi la fund. Aşa şi în spectacolul lui Schilling: uşa Europei (metaforic reprezentată de Marea Britanie) este ţinută cu viclenie închisă chiar de un est-european. Faptul că, la final, cele mai multe personaje rămîn în acest spaţiu, deşi sînt libere (să intre în Europa), arată că sîntem prizonierii propriilor mentalităţi, frici şi obsesii, că ceea ce ne reţine este mai degrabă în interiorul nostru decît afară. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Biro Marton

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.