Ce am moștenit de la mama

Publicat în Dilema Veche nr. 897 din 17 – 23 iunie 2021
Ce am moștenit de la mama jpeg

# Cassandra de Norah Sadava & Amy Nostbakken, traducere: Denisa Nicolae. Cu: Denisa Nicolae & Mihaela Velicu. Regie: Leta Popescu. Scenografie: Tudor Prodan. Muzică: Mihai Dobre. Mișcare scenică: Ștefan Lupu. Pregătire muzicală: Oana Pușcatu. Sunet: Daniel Octavian Nae. Lumini: Marius Nițu. Teatrul Apollo 111 și Vanner Collective. Un proiect finanțat de AFCN.

După anul pandemic, cu teatre închise, dar acces la spectacole online din întreaga lume, ar fi de așteptat schimbări în teatrul autohton. Poate mai interesează și alte teme decît cele bătătorite pînă acum, poate ne raportăm altfel la actualitate, poate se gîndesc altfel textul și dramaturgia de scenă, poate limbajul performativ și esteticile se înnoiesc, poate sînt imaginate alte relații între elementele de spectacol. Asta pare să arate Cassandra, premiera cu care Teatrul Apollo 111 se va redeschide pe 29 și 30 iunie, o coproducție cu asociația Vanner Collective (care a inițiat proiectul), în regia Letei Popescu. Text scris de două canadience, Norah Sadava și Amy Nostbakken, care au jucat și spectacolul, ba chiar au făcut și un film, Cassandra (titlul original este Mouthpiece) este un text despre moștenirea mamelor: ce model de feminitate preiau fiicele, ce tipare de femei există astăzi în societate și cum ne raportăm la ele.

Cassandra este o scriitoare a cărei mamă a murit, probabil brusc sau cel puțin fiica nu pare să se fi așteptat la asta. Printre acțiunile de organizare a funeraliilor, care includ cumpărarea sicriului, fiica trebuie să pregătească un elogiu pe care să-l rostească la înmormîntare. Doar că și-a pierdut vocea. Însă toate micile inadecvări la moment, începînd cu pierderea glasului, o aparentă procrastinare și ignorarea luării unor decizii stringente, par să fie semnale pentru ceva mai mult decît lipsa simțului organizatoric.  De exemplu, personajul este redat din start în dublă ipostază, Femeia stîngă și Femeia dreaptă, configurate nu neapărat ca fața și reversul aceluiași eu, ci mai degrabă ca un eu dublu, în care peronalitățile nu sînt individualizate, ci simfonice, funcționînd de multe ori sincron, cu mici deraieri una față de cealaltă. Că acest eu dovedește un disconfort în propria identitate reiese din faptul că personalitățile nu converg, dar nici nu sînt disjuncte și nici nu se așază în final în vreo împăcare cu sine, cu lumea, cu mama sau cu oricine sînt în dezacord. Este o personalitate multiplă care nu se coagulează sub greutatea unui șoc. Căci moartea mamei pare să fi produs un șoc emoțional care a dezintegrat personalitatea fiicei, așa că aceasta încearcă să își dea seama cine este ea, ce fel de femeie și ce fel de femeie a fost mama e. De aici, inventarierea unor posibile tipologii – femeia-copil, femeia feminină – gospodină, sexy, mereu elegantă și atrăgătoare –, femeia puternică și impunătoare și femeia vulnerabilă, invizibilă, exploatată.

Foto: Sorin Florea
Foto: Sorin Florea

Sînt două lucruri de remarcat aici: unul este că dezordinea interioară a fiicei este generată de doliu, altul vizează predominanța corpului în transmiterea fluxului narativ. Una dintre primele reacții la moartea cuiva apropiat este cea de paralizie, nu neapărat fizică, cît mai ales emoțională și psihologică. Cum se află la începutul doliului, fiica se confruntă întîi cu incapacitatea de a jeli, cu haos emoțional și mental, o stare de inactivare fizică dublată de episoade frenetice. Așa că zace în baie – spațiul construit de Tudor Prodan este casnic, valorizat ca baie sau bucătărie după nevoie și populat cu elemente culinare, ouă, făină, carne. Dar textul nu intenționează să construiască un profil psihologic, ci să investigheze feminitatea/feminismul/statutul și profilul femeii astăzi. Și o face prin această dedublare a eului narativ, aici personaj dramatic, și printr-un discurs auto-investigativ. De asemenea, intervine accentuarea corporalității căci corpul obține un spațiu mai amplu de desfășurare decît cuvîntul.

Regizoarea Leta Popescu și-a manifestat în timp interesul pentru un tip de discurs teatral în care corpul să fie dacă nu predominat, atunci măcar egal al cuvîntului. Parallel, Open, seria (IN)-urilor – (IN)CORECT (pentru care este nominalizată la Premiul UNITER pentru cea mai bună regie), (IN)CREDIBIL, (IN)VIZIBIL – și alte spectacole ale sale sînt dovezi ale unui interes pentru lucrul cu corpul actorului și de mixare a teatrului de text cu elemente de performance și instalație performativă.  Pentru Cassandra a lucrat cu coregraful Ștefan Lupu, care a construit acțiuni coregrafice pornind de la un impuls (replică sau indicație scenică) și a dezvoltat o dramaturgie coregrafică pe care a dus-o uneori în extrem, cu efect comic: bătutul ouălor ca formă a flirtului sau coregrafia (vocii) sirenelor ca expresie a feminității. Și imaginea unui corp multiplu este bine susținută de mișcare – în cada în care zac mare parte din timpul narativ (care nu e și timpul acțiunii scenice, spectacolul nu este static, dimpotrivă), trunchiurile de corp și capetele nu se văd, dar membrele multiple dau o idee despre zbaterile interioare. Și sunetul, în special ce fac actrițele cu vocea, funcționează într-o logică a conceptelor expuse – perspectivele asupra feminității prin prisma vocii, sincronizarea vocilor la text, ușoarele desincronizări intenționate care lasă să se vadă un eu dezarticulat. Intervine aici și buna conexiune dintre cele două actrițe, Denisa Nicolae și Mihaela Velicu. Ambele lucrează bine cu propriile corpuri, știind să dozeze efectul, să nu radicalizeze mișcarea ca să devină gimnastică, să integreze coregrafia în ludic – fețele impasibile cînd bat ouăle, în timp ce trupurile se contorsionează într-un discurs corporal sexy, generează un comic irezistibil, susținut de durata de maraton a scenei.

Se percepe în spectacol un sentiment al siguranței, probabil generat de faptul că a fost timp suficient pentru repetiții și spectacolul s-a așezat în propriul său format. Cassandra este unul dintre spectacolele revigorante din acest început de post-pandemie.

Oana Stoica este critic de teatru.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.