Autobiografia semificţională a lui Radu Afrim

Publicat în Dilema Veche nr. 714 din 26 octombrie – 1 noiembrie 2017
Autobiografia semificţională a lui Radu Afrim jpeg

● Pasărea retro se lovește de bloc și cade pe asfaltul fierbinte, regie și text: Radu Afrim. Cu: László Csaba, Takács Örs, B. Fülöp Erzsébet, Lörincz Ágnes, Simon Boglárka Katalin, Kádár Noémi, Gecse Ramóna, Csíki Szabolcs, Varga Balázs, Bokor Barna, Berekméri Katalin, Fülöp Bea, Kiss Bora, Keresztes Varga Andrea, Ördög Miklós Levente, Tollas Gábor, P. Béres Ildikó, Biluska Annamária, Nagy Dorottya, Moldován Orsolya, Bartha László Zsolt, Huszár Gábor, Ruszuly Ervin, Kiss Péter, Kiss Anna, Sebesi Borbála, Pál Mátyás Áron, Sebesi Sarolta, Hunyadi Virág, Szakács László. Scenografie și costume: Irina Moscu. Video-mapping: Andrei Cozlac. Univers sonor: Radu Afrim, Gáspár Álmos, Pál Petra Noémi. Sound design: Gáspár Álmos. Coregrafie: Ruszuly Ervin. Teatrul Național Tîrgu Mureș – Compania „Tompa Miklós“. 

În ultimii ani, Radu Afrim a creat cîteva spectacole care reprezintă viziuni performative asupra unor subiecte legate de viaţa sa, cum ar fi teatrul – Detalii naive total lipsite de profunzime din viaţa şi moartea unor spectatori la Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely“ din Timişoara – sau Brăila, oraş în care a lucrat de mai multe ori – Sîntrack (În căutarea sunetului pierdut într-un oraş cu soare) la Teatrul „Maria Filotti“. Şi Castingul dracului, creat la Teatrul Național Tîrgu Mureș – Compania „Tompa Miklós“, spectacol care radiografiază identitatea secuiască sub o formă intelectuală de teatru popular, are o oarecare conotaţie personală dată fiind provenienţa regizorului dintr-o zonă româno-maghiară. Dar locul în care Castingul dracului şi Pasărea retro se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbinte se întîlnesc, dincolo de faptul că ambele sînt produse de acelaşi teatru, este explorarea universului copilăriei regizorului, mai puţin în primul, unde predomină conturarea universului secuiesc, şi total în al doilea, unde perspectiva, naraţiunile, personajele sînt profund subiective şi reprezintă elemente de biografie personală.

Ca demers performativ auctorial absolut, Pasărea retro… este o arhivă performativă cu mai multe planuri: universul izolat comunist din anii ’70-’80, copilăria regizorului, dar şi lumea lui interioară, dominată de imaginaţie (o formă inedită de realism magic – care aminteşte de spectacolul lui Alvis Hermanis, The Sound of Silence – bazată pe o perspectivă subiectivă asupra realităţii şi combinată cu elemente onirice, rezultînd astfel o viziune hibridă asupra unor timpuri şi locuri reale). Spectacolul durează trei ore şi, lucru nespecific lui Afrim, are pauză, justificată de o schimbare de registru şi de ritm. Prima parte se concentrează pe crearea atmosferei şi desenarea personajelor în formula realist-fantastică proprie regizorului. O comunitate urbană dintr-un orăşel transilvănean în perioada comunistă este expusă ca într-o vitrină, conturînd o estetică a blocului – cu scenografia aferentă, o faţadă de imobil comunist, neutră, care permite vizionarea parţială, inclusiv prin videomapping, a interiorului apartamentelor şi a locatarilor, formulă care aminteşte de „fagurele de miere“ din Omul pernă al aceluiaşi Afrim, dar şi de alte show-uri precum Casa europeană. Prologul lui Hamlet fără cuvinte de Alex Rigola (Teatrul Lliure, Barcelona), în care spectacolul integral non-verbal este creat din acţiuni „vizibile“ prin ferestrele unei locuinţe. Blocul este spaţiu al unei realităţi – politică şi socială – dezolante (clădirea este locuită de sinistraţii unei inundaţii) din care imaginaţia copilului-narator găseşte forme de evadare prin construirea personală a unor poveşti din schelete narative (ce aude şi ce vede, fără a înţelege sensurile exacte, precum avorturile ilegale sau vecinul colaborator al Securităţii) şi atribuirea, la fel de personală, a unor identităţi fantastice unor persoane reale (surorile gotice, noua vecină sexy etc.). Cartografierea acestui univers se face cu umor, la limita dintre realitate şi ficţiune, din perspectiva copilului (Takács Örs), care este mai degrabă exterior şi ulterior lumii descrise, căci povestea este spusă cu vocea adultului (László Csaba), adică de la distanţă (temporală şi geografică), în scene tăiate brusc, cinematografic (memoria reţine aleatoriu elemente disparate, nu are cursivitate narativă). Copilul este astfel mai puţin parte din acest univers şi mai mult martor, ba chiar, într-o perspectivă mai profundă, creator al acestui univers care reprezintă realitatea sa, ficţionalizată şi recuperată prin memorie. A doua parte a spectacolului este mai concentrată şi capătă accente dramatice: fresca epocii, care răzbate neliniştitor din fundal în prima parte, se clarifică, iar poveştile deschise la început converg în final. Dinamica se schimbă, ritmul se accelerează, naraţiunile se limpezesc, destinele personajelor sînt conturate, uneori tragic. Pasărea retro… parcurge un proces profund subiectiv şi poetic de investigare performativă a memoriei prin fapte, sentimente şi confruntarea dintre realitate şi imaginaţie.

19 rosencrantz2 foto zoltan rab jpg jpeg

Unele dintre evenimentele şi personajele din Pasărea retro… pot fi recunoscute din interviuri ale regizorului: inundaţiile care au acoperit străzile în Becleanul natal (şi l-au obligat pe tatăl său să îl poarte pe umeri); Olimpia şi Pompilia („surorile vizionare“), care apar aici ca nişte personaje rupte din seria cărţilor lui Ransom Riggs, Miss Peregrine; pictoriţa Margit etc. Atmosfera anilor ’70-’80 se configurează sonor, de la muzica trupei ABBA la poreclele unor personaje, inspirate de filmele epocii (Sandokan), dar şi prin realităţi edulcorate (mîncarea folosită drept adjuvant pentru flirt într-o epocă în care alimentele lipseau). Grupul de copii contribuie la patina temporală, cu uniformele şi activităţile şcolare specifice vremurilor, iar ierbarele funcţionează metaforic, căci memoria este arhivată precum frunzele, cu amintiri punctuale care alcătuiesc un construct determinant pentru identitatea regizorului.

Toată această arhitectură spectaculară barocă, dar delicată, ţesută din atmosferă şi personaje mai degrabă decît din naraţiune, nu ar fi putut fi ridicată dacă Afrim nu ar fi avut la dispoziţie o trupă compactă de actori care nu doar să îi urmeze şi respecte demersul performativ, ci şi să îl înţeleagă. Încă o dată, actorii maghiari de la Tîrgu Mureş au dovedit profunzime şi tehnică la nivel de excelenţă. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Zoltan Rab

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.