Arhive sonore

Publicat în Dilema Veche nr. 751 din 12-18 iulie 2018
Arhive sonore jpeg

● Orașul nostru, adaptare după textul lui Thornton Wilder, regia: Cristian Ban, scenografia: Cristina Milea, lumini: Lucian Moga. Cu: Ioan Peter, Alex Mărgineanu, Cecilia Lucanu-Donat, Angela Petrean-Varjasi, Ştefan Statnic, Dorina Darie-Peter, Roxana Sabău, Robert Pavicstis, Călin Stanciu, Marian Parfeni. Teatrul Clasic „Ioan Slavici“, Arad. 

Prezentat la Bucureşti în cadrul Festivalului Comediei Româneşti festCo (20-27 mai), organizat de Teatrul de Comedie, unde a cîștigat Premiul Juriului, spectacolul arădean Oraşul nostru vine cu o formulă interesantă de adaptare a unui text. Piesa dramaturgului american Thornton Wilder, pentru care acesta a primit Premiul Pulitzer în 1938, Oraşul nostru este o docuficţiune, o reconstituire analitică a biografiilor unor personaje şi a istoriei unui oraş, toate imaginare (după indicaţiile topografice din didascalii, se pare că sursa de inspiraţie ar fi Massachusetts). Istoria unui loc este recuperată astfel prin detaliile ei, din poveştile personale ale locuitorilor, ale căror vieţi, nu tocmai extraordinare, dimpotrivă, sînt exemplare pentru vremurile trăite (1901-1913). Practic, Wilder îi anticipa pe aşa-numiţii experţi ai vieţii cotidiene (persoane care îşi performează propria poveste reală, se autoimpersonează), doar că în forma ficţională (o variantă de mocumentar). Reconstituirea se face la vedere, personajul principal este „regizorul“ spectacolului, care prezintă atît procesul de „documentare“, cît şi modul de lucru. Ficţionalizarea se prelungeşte astfel metateatral, de la subiectul spectacolului la comentariile asupra acestuia. Reconstituirea este, de asemenea, demonstrativă: în text se precizează că actorii recuperează situaţii, fapte, personaje într-un spaţiu gol, fără recuzită sau artificii teatrale de orice fel. Trebuie să recunoaştem că, pentru anul 1937, piesa lui Thornton Wilder era avangardistă.

Regizorul Cristian Ban porneşte de la acest material în scrierea unui scenariu adaptat la România. Pentru asta, altoieşte elemente reale pe scheletul ficţional. Astfel, oraşul capătă identitate, este Arad, unde trăieşte o comunitate multietnică. Timpul reconstituit traversează un secol convulsiv, marcînd momente importante în istoria reală a Aradului: epoca în care oraşul a făcut parte din Austro-Ungaria, integrarea în România, al Doilea Război Mondial şi instaurarea regimului comunist, perioada postcomunistă. De asemenea, unul dintre personaje are la bază un caracter real: Margareta Braun este moştenitoarea Casei de modă Fortuna şi – detaliu nu doar picant, cît mai ales relevant pentru progresul vremurilor – prima femeie care a condus un automobil în Arad (expresie a puterii financiare, dar şi semn al emancipării feminine). Biografia Margaretei Braun este un construct de elemente reale – recuperate de echipa artistică prin documentare în arhivele oraşului, parte din aceste documente, precum fotografiile, fiind integrate în spectacol – şi ficţionale, ilustrativ pentru contextul istoric al epocilor pe care ea le traversează.

De altfel, compoziţia etnică a oraşului este una dintre paradigmele puse de regizor, în special în prima parte a spectacolului, cea care recuperează un Arad oarecum mitic (perioada austro-ungară), în care funcţiona eclectismul cultural, cu români, unguri, nemţi, evrei, romi trăind împreună, fiecare cu specificul şi cu locul său în societate (desigur, o societate clasistă, dar conform viziunii din spectacol, nonconflictuală). Prin cîteva personaje de etnii diferite se recuperează o întreagă ţesătură socială, care se modifică în funcţie de contextul politic, de graniţe şi războaie. Poveştile cotidiene sînt structurate în mai multe episoade care explorează momentele esenţiale din viaţa unui om, precum căsătoria sau moartea. Fiică a unui medic (Ştefan Statnic) şi a unei casnice (Angela Petrean-Varjasi), Margareta (Cecilia Lucanu-Donat) se căsătoreşte cu Eugen (Alex Mărgineanu), fiul unei croitorese scăpătate (Dorina Darie-Peter). Din universul lor cotidian fac parte cîrciumarul (Călin Stanciu) şi lăptarii (Roxana Sabău şi Robert Pavicsits). Ei toţi sînt în egală măsură personajele, actorii care interpretează personajele în spectacolul regizorului (Ioan Peter) – care este şi un fel de maestru de ceremonii (funcţie mai puţin dezvoltată în show-ul arădean) – şi actorii din spectacolul propriu-zis. Sînt trei ipostaze performative care există simultan.

rosencrantz foto laurian popa 2 jpg jpeg

Pentru protagonişti, Cristian Ban alege o funcţie ilustrativă, ei sînt doar parţial caractere psihologice, fără a se împlini, fiind mai degrabă impersonări demonstrative ale unor tipologii reale. O notă distinctă face Robert Pavicsits, care conturează un personaj viu, suculent, un ţăran urbanizat (lăptarul), cu un limbaj colorat, frust, un dialect regional rural mixat din română şi maghiară, ceea ce îi oferă posibilitatea construirii unui caracter (bonom, blînd, chiar moale, pe alocuri hîtru, lăsîndu-se ţinut sub papuc de nevastă etc.). De altfel, revenind la structura multiculturală a Aradului ca paradigmă esenţială în spectacol, trebuie spus că toate personajele au o identitate etnică: doctorul este ungur, ca şi lăptarii, soţia lui e evreică româncă, croitoreasa este nemţoaică etc. Scenografia Cristinei Milea urmează indicaţiile dramaturgului: cîteva elemente de mobilier minimaliste, învestite cu funcţii multiple; clădirile oraşului apar în miniatură, sub forma unor machete de hîrtie, iar costumele sînt de epocă.

Cel mai important element în revizitarea trecutului este însă audio, căci zgomotele cotidianului (cîini, apă curgînd, clinchet de veselă la cină etc.) sînt realizate live, de actorii care rămîn permanent în spaţiul de joc pentru a crea scenografia sonoră. Realizarea acestei naraţiuni audio prin tehnica DIY (do it yourself – actorii manevrează obiecte prin care generează lumina, sunetul etc.), foarte bine executată, este o calitate a spectacolului, căci acest artificiu dramatic – sugerat, de altfel, în textul original – reuşeşte să surprindă pînă la final.

Ar fi fost benefică şi colaborarea cu un dramaturg, care să vitalizeze textul. Oricum, Oraşul nostru rămîne un spectacol încîntător de recuperare a istoriei mici, cotidiene, prin realităţi ficţionalizate. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Laurian Popa

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.