Editoriale și opinii

nici aşa, nici altminteri

La ce bun manualele?

Andrei PLEŞU

Educația înțeleasă ca un corelativ al îndoctrinării. Ca pe vremea mea: tot ce nu era în acord cu politica partidului și cu perspectiva unui „viitor luminos“ era blamabil și interzis.  Ca să fii un bun medic sau un bun tîmplar, trebuie să „înveți“, tehnic, să-ți faci meseria („Ausbildung“). Ca să fii om adevărat, trebuie să fii mai mult decît un profesionist și mai mult decît un „descurcăreț“ cu „competențe“ lucrative: trebuie să fii rezultatul unui efort de „Bildung“, de modelare integrală.

distribuie
...@hai-hui.ro

Drepturile copilului

Vintilă MIHĂILESCU

Copilul nu poate fi vinovat pentru simplul motiv că nu trebuie niciodată învinuit, cam așa ar putea fi rezumată noua moralitate a parenting-ului. Un soi de psihanaliză morală second hand ocupă deja biblioteci întregi de sfaturi pentru mame și tați, este interiorizată de tinerii părinți ca o biblie domestică și devine chiar comportament de control civic: să vină protecția copilului la vecini, că-și terorizează copilul, l-am auzit plîngînd de cîteva ori săptămîna asta!

distribuie
rătăcit în Euro-Narnia

1994

Valeriu NICOLAE

O să mă mai simt de multe ori pierdut. În Chicago, în taberele de refugiaţi sirieni, în aşezarea de beduini de lîngă Hebron, în Gaza, în satul incredibil de sărac şi plin de copii din nordul Laosului, în zilele negre din Ferentari.

distribuie

Tîlc show

fără doar şi coate

Jumătate din populaţia României...

Cătălin ŞTEFĂNESCU

„Intelectualii“ îi disprețuiesc pe „oamenii simpli“, corporatiștii pe bugetari, liber-cugetătorii pe credincioși. Tradiționaliștii îi urăsc pe progresiști, pensionarii îi dușmănesc pe tineri, iar nostalgicii i-ar pune la cazne pe cei care ies la protestele de stradă. Ne urîm atît de mult și ne bucurăm de insuccesul celorlalți, încît fiecare seară ne găsește obosiți, rupți de oase, sleiți complet de jugul ăsta al dușmăniei, la care tragem zilnic. Asta ca să ne trezim dimineața și, cu chiu, cu vai, să ne recompunem entuziasmul cu care plecăm la o nouă zi de ură și dispreț.

distribuie

Dileme on-line

La faţa timpului

Orele petrecute la Urgenţe

Virgil RĂZEŞU

Bolnava „a aşteptat zece ore la UPU [Unitatea de Primire a Urgenţelor – n.r.] şi încă vreo douăsprezece fără tratament în salon”. Sigur că iau cu titlu de inventar ştirea, dar un sîmbure (cam mărişor) de adevăr există în întreaga poveste. Pentru că lucrurile se petrec aşa nu numai în Maramu’, ci şi în alte, foarte multe alte părţi.

distribuie

Pe ce lume trăim

axa dus-întors

Cultura nemulţumirii

Sever VOINESCU

Sîntem supărați pe gu­vern (întotdeauna!), pe restaurante, pe taxiuri, pe mall-uri, pe programele TV, pe vecini, pe rude, pe natură (ba că plouă, ba că nu plouă, ba că e cald, ba că e frig etc.). Educația a devenit un cult subtil al plăcerii. Copilul, de mic, trebuie lăsat să facă doar ce-i place. Nu-i place matematica, să n-o învețe! Nu-i place muzica clasică, nu-l forța, lasă-l să nu știe altă muzică în afara celei de la radio, că aia-i place! Nu-i plac hainele astea, ia-i imediat altele care-i plac!

distribuie
Contraintuiţia

Bun venit în lumea PSD!

Teodor TIŢĂ

PSD seamănă tot mai mult cu un partid unic în care se creează tot felul platforme deviaționiste. Uneori aceste platforme cîștigă teren, alteori nu. Rîdem, deviem, dar nu părăsim incinta. Rămînem în interiorul acestei lumi zămislite în cabinetul domnului Dragnea de la Palatul Parlamentului.

distribuie

La zi în cultură

Societate

Presa şi presiunea

Politizarea presei

Stela GIURGEANU

Doar un naiv ar putea crede că politicienii vor o presă independentă, căreia să nu-i pună piedici. Căci cine ar susține, pînă la urmă, un instrument menit să l controleze și să atragă atenția public asupra derapajelor? O asemenea idee nu este nici măcar utopică – ea devine ridicolă prin paradoxul pe care îl propune. Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, susține legitimitatea unei asemenea măsuri – care ar da undă verde Parlamentului să demită conducerea Agenției

distribuie

Muzică

Audio şi n-am cuvinte

Călătorie prin stiluri

Aron BIRO

Jarle Bernhoft s-a apucat la un moment dat de R&B, o direcție care să-l asigure că la el acasă în Norvegia (și, de fapt, cam în toată Scandinavia) nu prea are competiție. În oricare din direcțiile respective sînt semne că un divorț de chitara care l-a însoțit prin toată cariera este iminent. Cu astfel de manevre, o parte din fani sînt întotdeauna sacrificați, însă de la norvegieni nu trebuie să aștepți niciodată loialitate ori constanță. 

distribuie