Pînă nu demult, credeam și eu, ca mai toată lumea, că a fi „corect politic“ e o versiune ultimativă a toleranței, un apogeu al blîndeții, o supremă grijă pentru aproapele tău. Înainte de a deschide gura trebuie să te gîndești, de o mie de ori, dacă ce ai de gînd să spui n-ar putea provoca dezastre sufletești, boli psihice, crize fără ieșire.
distribuie
Cînd cred că nu le vede nimeni, chelnerițele debarasează pe ritm de salsa. La o terasă alăturată, un englez între două vîrste s-a ridicat de la masă și începe să danseze, privindu-și cu atenție vîrful picioarelor. O cubaneză i se alătură și îi arată ce să facă cu picioarele lui.
distribuie
Nu-i aşa că o să stai pentru toată viaţa asta şi toate celelalte reîncarnări ale tale legat de mine în fiecare clipită şi nu o să te gîndeşti la nici o altă bunăciune, fie ea femeie, website, maşină, mîncare, pinguin sau cocotier, ca în cazul domnului Dragnea?
distribuie
Ce-ar fi fost dacă lumea l-ar fi auzit pe un fost premier, cercetat penal (care tocmai încercase să mituiască un martor, ofițer al unui serviciu secret, aflat sub acoperire diplomatică în Orientul Îndepărtat, iar fostul premier risca arestarea preventivă), exclamînd cu candoare: „În definitiv, pot fi acuzat cel mult de evaziune fiscală!“ Așa va fi gîndit, probabil, și Al Capone…
distribuie
Am văzut o măcelarie în centrul Havanei, pe care toți ceilalți turiști n-au identificat-o ca atare, dar pe care eu am recunoscut-o perspicace din prima, după numeroasele cîrlige metalice goale, de care ar fi trebuit să atîrne carnea. Aveam desigur avantajul de-a fi trăit în România lui Ceaușescu, unde învățasem să recunosc magazinele nu după marfă, ci după lipsa de marfă.
distribuie
În 2:13, „scaunul de domnie al Satanei“ este localizat de Ioan în Pergam, și e probabil ca în spatele acestei imagini să se ascundă un alt templu al lui Augustus divinizat și al zeiței Roma (templu de care știm doar din surse scrise).
distribuie
Nu scriu despre ce trebuie. Admit că fiecare cititor e îndreptăţit să aibă aşteptări proprii cu privire la anumite subiecte posibile. De ce, de pildă, scriu despre cutare ministru din Bucureşti şi nimic despre cutare primar din Băicoi? De ce despre învăţămînt şi nu despre agricultură? De ce nu mă pronunţ, tranşant, cu privire la „Coaliţia pentru familie”? De ce n-am pomenit-o niciodată pe Simona Halep? De ce scriu despre buzele botoxate ale unor femei, periclitîndu-le dreptul de a face ce poftesc cu trupul lor şi sabotînd astfel, în mod barbar, progresul planetar?
distribuie
Din clădirile Bucureștiului nu cad doar cărămizi, țigle sau bucăți din tencuială, sticle de plastic ori mucuri de țigară, ci – iată, țîșnește și apa.
distribuie
Să lansezi un disc care cuprinde muzică de esență filozofico-religioasă în toiul verii, poate părea o eroare. Nu și dacă protagonist este Daniel Barenboim și lucrarea de pe disc este semnată de un cunoscut compozitor englez, iar lansarea discului precede cele două concerte pe care Barenboim le-a dirijat în festivalul londonez BBC Proms.
distribuie
Valul de știri neplăcute din zona Bisericii Ortodoxe Române. Tot felul de călugări și preoți arestați, cercetați sau acuzați pentru fapte care mai de care mai neplăcute. E cumva ironic cum foarte multe sînt de natură sexuală într-o perioadă în care BOR s-a angajat, din motive care rămîn în continuare neclare, în demersul cu nuanțe extremiste privind modificarea Constituției demarat de așa-numita Coaliție pentru Familie.
distribuie
Ce se dorește, de fapt, cu acest Erasmus? Numitul Erasmus îi împinge pe tinerii noștri să gîndească liber și independent, să-și găsească locul în societate fără ajutorul statului. Cum putem permite așa ceva, în țara noastră?
distribuie
Aidoma bacilului Koch, populismul se găsește deja în plămînii democrației de la nașterea ei. Căci, cum poți lua poporul alături de tine fără să fii populist?
distribuie
Există doar muzică bună sau mai puțin inspirată, indiferent că e compusă de Beethoven, Deep Purple sau Nicolae Guță. Fiecare cu talentul lui.
distribuie
Actorii funcţionează cu umor şi detaşare ca voci publice care se situează de o parte sau alta a conflictului: tradiţionalişti, creştinopaţi, jurnalişti belicoşi şi victimele acestora, agresate „pentru binele lor“.
distribuie
De ce vreau eu pictură? De ce vreau eu să pictez? De ce nu stau eu aici, în obiect?
distribuie
Organizația „Salvați copiii“ este esențială, vitală pentru sănătatea, hrănirea, educația, alinarea și bucuria a zeci sau sute de mii de copii. Acei copii de care nu auzim decît în statistici triste sau pe care nu îi vedem decît în povești tragice răspîndite de mass-media.
distribuie
Mîna Maicii Domnului. Sau caprifoi, pentru adultul de după. Ne trăgeam pe lîngă un gard potopit de flori cărora le smulgeam fără milă pistilurile în capătul cărora tremura mic un strop de nectar. Ăla se băga în gură.
distribuie
Străinii vin pentru drumeții. Sînt tururi care includ ca punct central vizitarea mînăstirilor – și aici nu vorbesc de cei care merg în pelerinaj. În paralel fac și alte lucruri, văd o casă memorială, merg acasă la meșteri populari să vadă cum se încondeiază ouă.
distribuie
Moartea lui Sorin Stoica la 27 de ani (27 iulie 1978 – 6 ianuarie 2006) rămîne una dintre cele mai mari barbarii întîmplate literaturii noastre.
distribuie
În compania lui Bugge Wesseltoft şi a britanicilor GoGo Penguin, Tingvall Trio întregeşte o trinitate ce va introduce post-jazz-ul în arealul Clujului, cu prilejul tînărului festival de vară Smida Jazz.
distribuie
Filmul e şi o explorare, aproape în maniera unui SF, a spaţiului. Filmările din avion, plonjările în apă şi, între cele două, mişcările violente ale fîşiei de oameni care vor să treacă marea tind să dea filmului o perspectivă în care timpul şi locul nu sînt cele istorice – deşi acţiunea este –, ci par, mai degrabă, cosmice.
distribuie
