Progresul – încotro?

Epoca de piatră a vitezei

Amintim în treacăt și progresul „hedonist“, cum îl numește Georg Henrik von Wright, sau paradisul tehnologic al gadget-urilor și aparatelor electrocasnice. Cine ar fi dispus să renunțe la telefon, la becul electric sau la mașina de...

citiţi

Nic SÂRBU:  Hainele mici ale omenirii

Sorin COSTREIE:  Progres şi regres în educaţie

Mirel BĂNICĂ:  Sifoane şi telefoane

Tema săptămînii:
Progresul – încotro?
 

SITUAŢIUNEA

 

 

 
 

Andrei PLEŞU

Cît de liberi putem fi

Răspunsul modernității este că putem fi oricît de liberi, numai să vrem. Există, desigur, un determinism „firesc“, care se exprimă în legi inconturnabile: legile naturii, la care se adaugă, pretutindeni, legi și cutume comunitare, adică limite „normale“ ale... citiţi

Citiţi şi

Ovidiu NAHOI:  De ce au descins americanii în Republica Moldova

Cătălin PAVEL:  Unde-s spaimele de altădată?

Petre GURAN:  Mironosiţele

Radu PREDA:  Sinodul panortodox (IV)

Gabriel GIURGIU:  Starea Uniunii

 

TTIP riscă să se scufunde

Negocierile în jurul tratatului de liber-schimb dintre Uniunea...

Alina Gorghiu la RFI, despre Vlad Alexandrescu

"Eu cred că este încă o dovadă a lipsei de coagulare a acestui...

Dezastru la Alep

În Siria asistăm din nou la scene dramatice în special în oraşul Alep...

 

Ana Maria SANDU

De-a stînga și de-a dreapta literaturii

 
 

Cînd îl citești pe Cosașu descoperi o generozitate înțeleaptă. Nu e voie bună, e înțelegere și un spectacol al nuanței, așa cum nu știu să mai întîlnit la cineva. Literatura e îi e personajului său trup și hrană sieși. Toate ideologiile și istoriile, contorsionate și tragice, habar n-am cum, dar pălesc. Se descompun și se topesc. 

citiţi

Mihai MITRICĂ | Blogul cititorilor

Celui care nu are i se va lua

 
 

Ca simplu utilizator de Internet, nu pot să nu mă întreb de ce un gigant ca Google fuge de plata drepturilor de autor atunci cînd profită financiar de digitizarea atîtor milioane de cărţi, prin creşterea relevanţei căutărilor pe care le afişează şi, implicit, a numărului de utilizatori şi a veniturilor companiei. 

citiţi

Ioana IONESCU | Blogul cititorilor

Poanta de la finalul bancului…

 
 

În România, persoanele trans au drepturi mai importante de cîștigat. Cum ar fi dreptul de a avea un buletin ce reflectă identitatea ta. De a găsi un serviciu într-o țară în care peste jumătate din populație spune că nu s-ar simți confortabil să aibă un coleg de muncă trans. 

citiţi

Raluca COSTE | Blogul cititorilor

Pierderea sensibilității în era Facebook

 
 

Cum am devenit insensibili? Propun trei pași simpli: Facebook, blazare și ignoranță. În credința că nimeni nu-i de nasul nostru, ne transformăm în exemplare incredibil de singure. Ne retragem în pătrățica noastră cu înfumurarea învingătorului, cînd, de fapt, nu a existat vreo luptă.

citiţi

 

Ionuţ IAMANDI DNA la botezul alegerilor

Despre candidații-cu-dosar s-a spus fie că sînt nerușinați, fie că...

Lucia CUCIUREANU îmi crapă mîinile

intri prin uşa din faţă
de parcă te-aş vedea

Akhil SHARMA „Ca scriitor, eșuezi constant” - interviu

"Îmi plac clasicii: Tolstoi, Hardy, Cehov, Flaubert."

 

 

Vintilă MIHĂILESCU | ...@hai-hui.ro

Elogiul mediocrităţii

 
 

Se vorbește de mult despre cele „două Românii“, cel mai adesea cu năduf, opunînd unei Românii harnice, progresiste și avansate o altă Românie, leneșă, înapoiată, retrogradă. Nu cred deloc că lucrurile stau așa. Dar este cert că devenim tot mai mult o țară a extremelor, ceea ce se cheamă U shape society. 

citiţi

Werner Hans LAUK

A sosit momentul să motivăm tineretul!

 
 

În fiecare an, la 9 mai, noi, europenii, sărbătorim Ziua Europei. O astfel de zi de rememorare ne poate oferi, mai cu seamă în timpuri atît de neliniştite în plan politic, precum cele actuale, prilejul de a ne opri puţin în loc şi de a purcede la o introspecţie cu privire la ideea noastră comună despre Europa. 

citiţi

Liviu PAPADIMA | învăţătura de minte

Un decalog sau mai multe? (III)

 
 

Cred că putem satisface o atare nevoie „împrospătîndu-ne“ în permanență pe noi înșine, ca profesori. Aici auspiciile nu ne sînt favorabile. Munca didactică e vîrîtă sub tăvălugul presiunilor birocratice. La fel și cea de cercetare, care, în învățămîntul superior, e sursa cea mai importantă a revigorării minților noastre.

citiţi

Valeriu NICOLAE | rătăcit în Euro-Narnia

Să înceapă văruiala

 
 

Maică-mea devenea un vortex care absorbea toată energia disponibilă din casă şi de la vecini pentru a curăţa apartamentul nostru, scara blocului, beciul, spaţiul verde din faţa blocului şi orice altceva care părea că nu corespundea standardelor de curăţenie ale mamei, preoteasa principală a zeului Ajax.

citiţi

Eugen CIURTIN | Regimul artelor şi muniţiilor

De ce este Enescu cel mai împlinit dintre noi

 
 

Enescu a fost probabil cel mai mobilizat soldat din istoria fronturilor acestei părți de lume. El, care era așteptat pretutindeni în lume, a cîntat pulverizînd ideea de onorariu în proaste săli de pripas, în spitale și corturi de campanie, în circumstanțe inomabile și în aer liber, plantînd Mozart și Bach în topografia lăutarilor.

citiţi

Cătălin ŞTEFĂNESCU | fără doar şi coate

Există nervi. Din ce în ce mai mulţi nervi

 
 

Şi din ce în ce mai multe momente în care lumea constată că „…parcă s-a ajuns la o limită, domnule, nu mai merge nimic, totul pare că se prăbușește în capetele tuturor“.

citiţi

Corneliu CAZACU | La faţa timpului

Cernobîl – ultimii supravieţuitori

 
 

Printre constatările Forumului Cernobîl sînt de notat cele cu privire la efectele traumatizante, de un „fatalism paralizant“, ale mutării celor 350.000 de locuitori din zonă, care au dus la o cultură descrisă ca „dependență cronică“.

citiţi

Maria IORDĂNESCU | Lasă-ţi copiii să vină la tine

Despre competiţie, fără învingători şi învinşi

 
 

Într-un interviu acordat ziarului Adevărul, autorul american Alfie Kohn, specialist în parenting și comportament uman, a vorbit despre efectele nocive pe termen lung ale sistemului de educație bazat pe competiție și acceptat ca „normal“ atît în mediul familial, cît și în cel școlar. 

citiţi

Codrin Liviu Cuţitaru | prezentul discontinuu

Candidatul manciurian

 
 

Noțiunea de „candidat manciurian“ intrigă încă multă lume din spațiul anglofon, unde a fost introdusă de scriitorul Richard Condon, prin intermediul celebrului său roman, The Manchurian Candidate, și consacrată ulterior în ecranizările succesive ale poveștii, aparținînd „laboratoarelor“ infatigabile de la Hollywood. 

citiţi

 

 

CARTE

 
 
 

Marius CHIVU

Preferinţe, preocupări & tabieturi de scriitori

Citesc mereu cu plăcere anchetele Orizontului, iar de data aceasta ancheta e dedicată tabieturilor scriitorilor: „Unde, cînd, cum scrieți?“... citiţi

 
 

Nora IUGA

Îl chema Binoclu şi eu îl iubeam

Îmi plăcea să-l apuc pe Binoclu cu amîndouă mîinile, să mi-l aduc aproape de faţă ca să ne uităm ochi în ochi. Atunci avea culoarea... citiţi

 

 

MUZICă

 
 
 

Paul BREAZU

Manifest

De o bună vreme încoace, Beyoncé Giselle Knowles-Carter începe să devină cel mai relevant artist din stardom-ul pop cînd vine vorba de... citiţi

 
 

Aron BIRO

Ingenioase dizarmonii

Abuzul sonor al texturilor siderurgice este atenuat de umanismul folkistului – cînd apatic, cînd supraîncărcat emoţional – o ingenioasă... citiţi

 

 

FILM

 
 
 

Ancuţa PROCA

Joc erotic glossy dedramatizat

Noul film al lui Cătălin Mitulescu e o incursiune într-o noapte decisivă din viaţa unui cuplu, aflat într-un moment de criză. Faptul că un... citiţi

 
 

Roxana CĂLINESCU

„Am încercat să ies din cercul vicios al...

„Europa scriitorilor“ este o serie de filme documentare inițiată de canalul Arte, în jurul ideii de a alcătui un tablou al Europei, al... citiţi

 

 

Matei MARTIN | Mapamondul de buzunar

Piaţa muncii şi legea pieţei

 
 

Noua lege are în vedere flexibilizarea pieţei muncii. Printre altele, angajatorilor le va fi mai uşor să concedieze oameni în situaţii de criză; relaxînd condiţiile în care se fac concedierile, iniţiatorii legii speră că îi vor motiva pe patroni să angajeze forţe noi dacă situaţia economică o permite.

citiţi

George BANU | scena lumii

Regele şi prinţul

 
 

Există întîlniri neprevăzute, cu un prieten din cealaltă parte a lumii, cu o rudă din cealaltă parte a timpului... Hazardul, fericit sau nefericit, intervine într-o lume programată pentru a‑l respinge, dar o lume ce se revelează astfel a fi doar aparent sigur controlată. 

citiţi

Oana STOICA | Rosencrantz & Co.

Lars Eidinger în concert

 
 

Richard al III-lea în regia lui Thomas Ostermeier, unul dintre capetele de afiş la Festivalul de la Avignon în 2015, este o operă rock a răului, sîngeroasă şi strălucitoare, într-un decor elisabetan ce aminteşte de teatrul lui Shakespeare, The Globe.

citiţi

 
GALERIILE DILEMA VECHE

Invazia „islamişti...

Joi, 2015-09-24 11:03

Festivalul Dilema ...

Mar, 2015-08-25 17:13

Festivalul Dilema ...

Mar, 2015-08-25 16:19

Festivalul Dilema ...

Mar, 2015-08-25 14:52

Clubul Dilema vech...

Mar, 2015-06-02 17:59

Alexandru Andrieș ...

Sâm, 2015-01-10 19:48

Festivalul Dilema ...

Mie, 2014-08-27 15:42

Festivalul Dilema ...

Mie, 2014-08-27 14:25

Festivalul Dilema ...

Dum, 2014-08-24 09:18

Festivalul Dilema ...

Sâm, 2014-08-23 02:04

Clubul Dilema vech...

Lun, 2014-05-05 16:18

Kiev, ianuarie 201...

Vin, 2014-01-24 03:38

 

Galerii foto

Invazia „islamişti...

Joi, 2015-09-24 11:03

Festivalul Dilema ...

Mar, 2015-08-25 17:13

Festivalul Dilema ...

Mar, 2015-08-25 16:19

Festivalul Dilema ...

Mar, 2015-08-25 14:52

 

Selma IUSUF | legende urbane

Parenting

 
 

O să mă bag singură într-o imensă belea. Niciodată, niciunde, cineva care s-a apucat să spună ce crede despre creșterea copiilor și despre toate megateoriile din jurul subiectului n-a reușit să scape teafăr din furia părinților.

citiţi

Adina POPESCU | portrete din mers

Bărbaţii de la pază şi protecţie

 
 

Ce păzește el sau pe cine păzește, n-am să înțeleg niciodată, fiindcă de cele mai multe ori îți dă senzația că taie frunze la cîini. Dar nu, el are grijă de siguranța clienților și din cînd în cînd simte nevoia, ca orice om în uniformă, să‑și manifeste autoritatea.

citiţi

Dorel Dumitru CHIRIŢESCU | La portile occidentului

Dragostea ca argument civilizaţional

 
 

Are femeia, omul de lîngă noi, o contribuție la ceea ce am devenit? Cît de mult îi datorăm?

citiţi

Bogdan TĂNASE | bolero de travel

Pascaliene

 
 

Țin minte diminețile de după, mai mereu însorite, mereu nostalgice după căldura statului împreună cu ai tăi. Sărbătorile acestea au ceva departe-aproape cu ele, fie că ești la mii de kilometri de casă, fie că ești la o masă cu familia. 

citiţi

Soluţie implementată de Tremend
SATI