Cristian GHINEA | Atitudini mic-burgheze

Idei de stricat distracţia anti-austeritate

 
 

Vasăzică austeritatea nu mai e chiar aşa o fatalitate, ne anunţă noul preşedinte francez François Hollande, în aplauzele entuziaste ale mulţumii. Dacă zice un om ales de poporul francez, atunci e musai să fie adevărat, doar nu s-a mai văzut politician francez să bată cîmpii, nu?

citiţi

Mircea VASILESCU | Europa dumitale

Orzul pe gîşte - la Educaţie

 
 

Aşadar, avem un guvern de stînga. „Stîngă modernă, europeană“ (aţi observat cît de des a fost repetată sintagma asta în ultimii ani?). Peste tot în lumea democratică, stînga defilează cu două priorităţi: educaţia şi sănătatea. Şi de multe ori cîştigă alegerile datorită programelor destinate acestor domenii.

citiţi

Andrei PLEŞU | nici aşa, nici altminteri

Prostie şi dictatură

 
 

De cîte ori povestesc, dinaintea unui auditoriu occidental, scene din viaţa cotidiană sub dictatura comunistă, stîrnesc ilaritate. Nu pot reproşa nimănui că percepe în cheie comică ceea ce, în realitate, era sinistru. O fac eu însumi. Rîd zdravăn, cum rîdeam şi înainte de ’89, de aiurelile sistemului sub care am trăit decenii întregi.

citiţi

Sever VOINESCU | axa dus-întors

Cum am înţeles că am îmbătrînit

 
 

Ştiu să joc baschet foarte bine. Am jucat în adolescenţă cu pasiune, iar mintea mea nu a încetat nici o clipă de atunci încoace să gîndească la acest joc formidabil – spectaculos şi subtil în acelaşi timp. Cred că e jocul cel mai omenesc dintre toate.

citiţi

Ovidiu NAHOI | EU și UE

De ce sînt grecii nişte norocoşi

 
 

Privind spre istoria recentă, putem să spunem că, în multe privinţe, grecii au fost mai norocoşi decît noi – deşi, într-un anumit fel, nu toţi dintre ei şi-au dorit să fie aşa. La sfîrşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, de exemplu, spre norocul lor, au căzut de partea bună a liniei de demarcaţie.

citiţi

Gabriel GIURGIU | euro-skepsis

A apăra şi a (de)servi

 
 

În Washington DC, capitala federală americană, strada 4 sud-est porneşte de undeva de lîngă Smithsonian (în plin centru) şi ajunge lîngă staţia de metrou Anacostia. De acolo începe cartierul cu acelaşi nume. Nu e defel o zonă sigură.

citiţi

Anca BRĂTULEANU | SOS provincia

Abatorul din Timişoara

 
 

Poate părea ciudat ca un abator să figureze în Lista Monumentelor Istorice. Şi totuşi, începînd cu jumătatea secolului al XIX-lea, timp de aproape o sută de ani, abatorul modern este una dintre clădirile urbane reprezentative.

citiţi

Andrei Pippidi | SOS Bucuresti

Un turist în 1906 (II)

 
 

La ce bun să mai răsfoim asemenea relatări despre un oraş uitat dintr-o ţară pierdută? Legătura cu ce a mai rămas din Bucureşti e foarte subţire. Această rubrică a fost concepută ca un semnal de alarmă contra nepăsării faţă de trecut, care justifică năpustirea lacomă spre terenurile din centru încă ocupate de case vechi.

citiţi

Radu COSAŞU | Din vieaţa unui extremist de centru...

Codul unui agent acoperit

 
 

Avînd de multă vreme – vai, nu chiar de la bun început... – grijă să nu mă iau drept măsură a lucrurilor, mărginindu-mă strict la cîte am trăit ca simplu nuvelist şi fratern cititor, nu m-am mai întîlnit, în limba română, cu o idee ca aceea încredinţată de Mircea Ivănescu lui Gabriel Liiceanu, cu cîteva luni înainte de a se retrage dintre noi.

citiţi

Radu NAUM | un sport la Răsărit

Fotbalt

 
 

De multe ori suporterii de fotbal se înjură şi se iau la bătaie pe stadioane şi în afara lor. Nici preşedinţii de cluburi nu se exprimă prea frumos. Mai nou (la Cluj), am văzut că şi jucătorii se iau la bătaie între ei. De ce nu schimbăm numele jocului din footbal în footbat? 

citiţi

Soluţie implementată de Tremend
SATI