Cristian GHINEA | Atitudini mic-burgheze

Ce ne-au mai făcut neocolonialiştii de la FMI

 
 

Încheierea mandatului lui Jeffrey Franks a produs un val de bucurie prin media românească. Jivina mormonă care ne-a supt sîngele poporului se cară. Ura! Să sperăm că acela de vine în locul lui va fi un om mai cu Dumnezeu, mai bun cu amărîtul de popor român care e supt vremi.

citiţi

Mircea VASILESCU | Europa dumitale

Lepădarea de Satana

 
 

Naivă cum e, presa internaţională a comentat căderea guvernului în România găsind explicaţii raţionale. De exemplu, măsurile de austeritate. S-au făcut chiar comparaţii cu alte ţări europene care s-au confruntat cu demisia guvernelor.

citiţi

Andrei PLEŞU | nici aşa, nici altminteri

Două feluri de prostie

 
 

Nu vreau să vorbesc strict în numele meu, pentru că nu vreau să fac pe deşteptul. (Cel mai adesea fac pe deştepţii proştii...) Prefer să-i citez pe alţii, a căror deşteptăciune nu e pusă la îndoială de nimeni. Mai întîi Paul Valéry: „Prostia e incapacitatea de a te lua singur peste picior“.

citiţi

Valentin STÂNGĂ

Credinţă şi superstiţie - punctaj vesperal

În genere, românii cred despre ei că sînt o seminţie credincioasă, un popor mai devot decît altele. Cînd vine vorba de ceruri, de solemnităţi cu patrafir şi de proporţiile evlaviei strămoşeşti, afişăm, adesea, o competenţă în plus, o volubilitate de expert.

citiţi

Ovidiu NAHOI | EU și UE

Schimbare de guvern la Bucureşti, undă de şoc europeană

 
 

La începutul lui martie, Victor Ponta îi adresa premierului de atunci, Mihai-Răzvan Ungureanu, o scrisoare deschisă în care îşi exprima regretul că şeful guvernului nu participă la reuniunea Consiliului European. Declaraţia era, bineînţeles, o săgeată trimisă prin ricoşeu către preşedintele Traian Băsescu.

citiţi

Anca BRĂTULEANU | SOS provincia

De la Pescara la Potlogi

 
 

Cum le-a fost lor, colegilor noştri şi studenţilor lor de la Universitatea Chieti-Pescara, cei cu care lucrăm în colaborare, drumul de la Pescara la Bucureşti, nu ştiu. Ştiu însă că de la Bucureşti la Potlogi nu le-a fost uşor; dar nici nouă.

citiţi

Andrei Pippidi | SOS Bucuresti

În ajun de alegeri

 
 

Se apropie alegerile: dacă nu cele pe care o ţară întreagă le aşteaptă, cel puţin cele locale, ceea ce înseamnă că soarta Capitalei este din nou în cumpănă. Dintre lozincile cu care sîntem îmbiaţi, una mi-a atras atenţia. „Noul Bucureşti“ este deviza cu care vor milita candidaţii PDL.

citiţi

Radu COSAŞU | Din vieaţa unui extremist de centru...

Destinul unei grămezi de litere

 
 

Nu am aflat că sînt un împăciuitorist decît foarte tîrziu, în 1958, la 28 de ani, după ce fusese declanşată lupta împotriva împăciuitorismului, conform raportului expus la plenara CC-ului de către secretarul cu „organele“, Nicolae Ceauşescu, eram dat afară din redacţie, încă din 1956,împreună cu Nicola Ţic.

citiţi

Radu NAUM | un sport la Răsărit

Tenis de vînzare

 
 

"Progresul a murit, excesul e o virtute. Dar nu-i vorba despre nici unul. E doar marketing. Ifosele lui Rafa şi Roger nu interesează. Sportul e business şi cei doi, care joacă pe apă, pe zgîrie-nori şi în curînd pe Lună, for the goodies of the game, ar trebui să ştie mai bine ca oricine."

citiţi

Andrei MANOLESCU | libertatea de impresie

"Reconfigurare traseu"

 
 

Nu demult, m-a amuzat să descopăr nedumerirea unui tînăr, exprimată faţă de nişte oameni mai în vîrstă: „Voi cum reuşeaţi să vă întîlniţi în oraş pe vremea cînd nu erau telefoane mobile?“. Chiar aşa. Cum?

citiţi

Soluţie implementată de Tremend
SATI