Cristian GHINEA | Atitudini mic-burgheze

Poveste cu țigani, romi, căsătorii și modernizare

 
 

Familia Cioabă a inaugurat un „Palat de Justiţie“, care a costat peste 200.000 de euro. Dorin Cioabă va fi preşedintele tribunalului şi va prezida peste şapte judecători. „Magistraţii“ (Adevărul a pus cu ghilimele, pun şi eu) vor purta robe vişinii, iar din poze chiar aşa şi reiese: robele le imită pe cele ale judecătorilor din tribunalele adevărate, doar că nu sînt negre.

citiţi

Mircea VASILESCU | Europa dumitale

Atmosferă reîncărcată

 
 

Dacă cineva scrie despre nevoia de a ne despărţi de comunism, se găseşte întotdeauna cineva care să dea replica: „păi noi încă n-am rezolvat problema fascismului!“. Şi de aici, toată discuţia o ia razna şi se termină, de obicei, cu atacuri la persoană, legitimări/delegitimări şi apeluri emoţionale către intelectuali a căror misie, nu-i aşa, este „să scoată poporul din mizeria morală“.

citiţi

Andrei PLEŞU | nici aşa, nici altminteri

Un politician second-hand

 
 

În guvernul Convenţiei Democrate, dl Crin Antonescu era, întrucîtva, la locul lui. Mi-l amintesc vag: instalat cuminte în fotoliul lui de ministru al Tineretului şi Sportului afişa un aer juvenil, mai curînd bonom, jucîndu-şi rolul fără mari pretenţii şi fără ca opinia lui să aibă, în economia dezbaterii guvernamentale, cine ştie ce greutate.

citiţi

Sever VOINESCU | axa dus-întors

Politică și religie. Cîteva gînduri

 
 

Religia şi politica sînt foarte asemănătoare. Aş îndrăzni chiar să spun că, în sens antropologic, ambele solicită acelaşi palier al fiinţei. Asemănarea vine din faptul că şi religia şi politica pun omul în raport cu acelaşi lucru: puterea. Contactul cu puterea – a statului, a sistemului social sau a lui Dumnezeu – are un impact decisiv asupra omului.

citiţi

Thomas BRUSSIG | teme de azi

O iubesc așa cum îmi iubesc mașina

 
 

Cînd un dramaturg întîlneşte un om politic, în mod inevitabil omul politic sfîrşeşte prin a face o remarcă asupra pieselor pe care ar trebui să le scriem la ora actuală. În acest moment, omul politic spune: „Aş vrea să scriem una despre criza financiară“.

citiţi

Gabriel GIURGIU | euro-skepsis

O strategie și o nenorocire

 
 

Am avut ocazia rară de a asista la o şedinţă de Cabinet a unui comisar european. Descriere instituţională: Comisia Europeană are 27 de comisari. Ei se ocupă care de agricultură, care de concurenţă, care de transporturi, în funcţie de negocierile total netransparente dintre şefii statelor membre (o rundă) şi grupurile politice din Parlamentul European (altă rundă).

citiţi

Cristina CHIRA | SOS provincia

Palatul Bethlen din Sînmiclăuș, județul Alba

 
 

Palatul Bethlen din Sînmiclăuş nu are de oferit numai imaginea misterioasă a unei clădiri unice în genul ei, ci are şi o istorie pe măsură. Miklós Bethlen, personalitate culturală şi politică marcantă a secolului al XVII-lea, este atît proprietarul cît şi arhitectul ansamblului de la Sînmiclăuş, ridicat în perioada 1663-1683, după planurile pe care el însuşi le-a realizat.

citiţi

Andrei Pippidi | SOS Bucuresti

De la un călător la altul

 
 

Strînsele noastre legături cu Franţa au fost de patronaj de la Napoleon al III-lea pînă la De Gaulle şi succesorii săi – unde mai are Generalul o statuie, în afară de Franţa sau poate vreo fostă colonie „de peste mări“? De cînd avem aceste relaţii, s-au perindat nenumăraţi vizitatori interesaţi să cunoască fie exotismul balcanic, fie imitaţia francofonă.

citiţi

Vintilă MIHĂILESCU | ...@hai-hui.ro

Rezistența de catifea

 
 

Enumăr în minte cunoştinţele care au lăsat totul în Bucureşti şi s-au mutat de curînd în provincie, în vreun sat sau la umbra unui copac... Le pierd şirul, dar realizez că sînt din ce în ce mai multe. Vise devenite realitate, vise despre care aud tot mai des, vise cu care am umplut şi eu zeci de pagini de schiţe şi proiecte, dar n-am avut niciodată curajul să fac pasul decisiv.

citiţi

Andrei MANOLESCU | libertatea de impresie

Despre morți, numai de bine

 
 

O cruce din fier forjat în parcul IOR din Titan, care amintea de moartea unui tînăr înecat în apele lacului, a dispărut. În locul ei a rămas o mică groapă. Nu cred că a fost furată pentru fier vechi. Nu e exclus însă ca ea să fi fost scoasă din motive şantieristice, pentru a nu strica aliniamentul celor un milion de bănci şi coşuri de gunoi de lemn care sînt montate în zonă.

citiţi

Soluţie implementată de Tremend
SATI