Niște întîlniri
În avionul Bruxelles – Bucureşti, aveam locul lîngă o doamnă de etnie romă, după cum arătau fustele şi basmaua. Părea încurcată şi pierdută în peisaj. După ce s-au urcat toţi, am rugat-o politicos (a făcut nişte ochi mari cînd i-am spus „doamnă“) să se mute pe locul liber de la fereastră, ca să nu stăm înghesuiţi.
citiţiDemascări de ieri și de azi
După moartea lui Adrian Păunescu, numeroase articole şi comentarii s-au referit la el ca la un intelectual (iar unii – publicişti, bloggeri sau forumişti – n-au ezitat să adauge la acest cuvînt adjective: „mare“, „imens“, „extraordinar“). În percepţia publică, această calitate a părut să primeze în faţa omului politic – fost senator şi candidat la preşedinţie. Acelaşi statut – de intelectual – îl avea şi înainte de 1989.
citiţiO scrisoare despre autenticitate
La întrebarea „cu ce te îndeletniceşti?“ nu se poate răspunde „sînt autentic!“ sau „sînt vertical!“, decît cu preţul căderii în ridicol. Autenticitatea nu „se practică“ aşa cum „se practică“ politeţea, solidaritatea sau o dexteritate oarecare. Autenticitatea nu e o profesie sau o opţiune stilistică. Nu „te decizi“ să fii autentic. Nu „adopţi“ autenticitatea, ca pe o ţinută şic, ca pe o alură cochetă, ca pe un semn distinctiv. Şi mai ales nu ţi-o pui la butonieră, pentru a-i depuncta pe cei din jur, vinovaţi, în bloc, de inautenticitate, neînţelegere, lipsă de anvergură morală.
citiţiNote recente
Mă întreb cum anume gestionează ceilalţi sentimentul acela tăios şi adînc pînă în viscere, cu gust amar şi efect de venin, greu ca plumbul şi vibrant ca un roi de albine sălbatice pe care îl are oricine întîlneşte şi recunoaşte un ticălos. De cîţiva ani, eu mă tratez livresc. Mă reped la carnetele mele de notiţe şi improvizez un text despre ipochimen, aşa cum îmi imaginez că l-ar fi scris Borges pentru Istoria universală a infamiei.
citiţiOpțiunile Japoniei
Tensiunile curente dintre China şi Japonia au redeschis discuţia despre cît de mult a căzut Japonia de la momentul ei de glorie din anii ’80. În măsura în care acest declin este ancorat în realitate, poate Japonia să-şi revină? Economia Japoniei a suferit două decenii de încetinire a creşterii din cauza unor decizii politice proaste care au urmat colapsului de preţ al activelor de la începutul anilor ’90. În 2010, economia Chinei a depăşit-o pe cea a Japoniei în volum total.
citiţiPovestea domnului Kerim
În acea seară blîndă de toamnă, Reza ieşise în curte, ca de obicei, să se joace cu fraţii lui şi cu copiii din vecini. Erau o ditamai gaşca, vreo 11, de toate vîrstele, fete şi băieţi. Acolo, în Shok, la vreo 50 de kilometri de Bagdad, crescuţi de familii bogate în vile pricopsite, printre livezi de rodii şi curmali, copiii aveau tot ce-şi doreau. Ba chiar mai mult decît atît. Vecinii angajaseră şi un profesor de muzică.
citiţimoNUmenteUITATE
moNUmenteUITATE este titlul unui proiect început de către studenţii anului III Arhitectură, în primăvara anului 2008. De atunci, trei serii de studenţi au plecat să descopere sau să redescopere clădirile şi ansamblurile reşedinţelor nobiliare din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş. S-au întors cu informaţii, desene şi fotografii care, puse împreună, reconstruiesc un peisaj urban şi extraurban remarcabil, uneori spectaculos, în mare parte necunoscut.
citiţiLa originea urbanismului bucureștean
Acest urbanism a cărui sarcină, mai grea astăzi decît oricînd, este a pune rînduială într-o capitală răvăşită, care ar vrea să fie şi veche şi nouă de tot, a început cu Cincinat Sfinţescu înainte de Primul Război Mondial, şi amintirea acestei personalităţi ar trebui împrospătată din cînd în cînd. Dar pe lîngă el au mai fost şi alţii, care şi-au pus problema modernizării Capitalei în România Întregită.
citiţiPrima călătorie, următoarea destinație
Zilele trecute am participat la lansarea celui mai recent volum din colecţia „Prima dată“ a Editurii ART, Prima mea călătorie în străinătate, îngrijită de Bogdan Iancu. Răsfoisem şi volumele anterioare, pe acesta l-am citit însă. Ideea mi s-a părut brusc genială în simplitatea şi eficienţa ei. Prima dată, care e totdeauna ca niciodată, aduce la lumina zilei o literatură nu de sertar, ci de suflet sau, mai simplu, de taclale.
citiţiNea Nae și nea Niculae
E un soare blînd şi neobişnuit de cald pentru luna noiembrie. Nu mai sînt frunze, dar în pomii din livadă atîrnă prune uscate pe ramuri. Nea Nae nu le-a mai putut culege anul ăsta. E un ţăran mic şi slab, cu părul alb, bronzat, cu ceafa ridată în romburi şi hexagoane ce semamănă cu crăpăturile noroiului uscat. În faţa proprietarilor de la Bucureşti găseşte un pretext oarecare pentru prunele neculese.
citiţiMai 1973. Poveşti cu infractori (re)cunoscuţi
You may need: Adobe Flash Player.
Cîntec despre justiţia americană din Sud, unde linşajul era folosit cu spor. Şi panglica galbenă din jurul stejarului cel bătrîn e semn că logodnica aşteaptă sosirea celui care şi-a ispăşit condamnarea. Altfel, Lymon şi Fury au ars repede, dar au lăsat muzici care merită ascultate. De aceea, faceţi click pe butonul play de mai sus 
Să Film!, episodul 2: „După revoluţie”
UNATC București şi Film Menu pun la cale pentru vineri 18 mai, de la orele 19, proiecţia filmului „După revoluţie”, în regia lui Laurenţiu Calciu, urmată de o dezbatere cu membrii echipei de filmare.
citiţiEugenio Barba şi Dezordinea
De ani de zile, Festivalul Internaţional Shakespeare recuperează informaţie. Spectacole care au marcat gîndirea teatrală, hituri mondiale sau legende artistice au venit la Craiova şi Bucureşti prin intermediul Festivalului Shakespeare şi au recuperat datele pierdute despre istoria teatrală recentă.
citiţi
Andrei Dósa, Cînd va veni ceea ce este desăvîrşit (Editura Tracus Arte, 2011). „...momentele bune / ar fi atunci cînd dumnezeu are reverii /... detalii
În perioada 3-13 mai se va desfăşura la Bucureşti Festivalul Filmului European. Programul celei de-a XVI-a ediţie: 52 de filme din 26 de... detalii
Cei care îşi mai amintesc de acel sezon senzaţional de acum douăzeci şi ceva de ani cînd Steaua a cîştigat Cupa Campionilor Europeni se vor ... detalii
