10 ore în Transnistria (la Partid)
Plecasem de la presupusa Casă de cultură a Armatei (ruse) şi mergeam spre Partid. Obnovleniye se numeşte pe ruseşte, ceea ce s-ar traduce ca „Renaşterea“. Are cele mai multe locuri în Sovietul Suprem, dar oricum puterea e concentrată la preşedinte şi serviciile de securitate, deci partidele în sine sînt marginale. Unii spun că e tot un partid al lui Smirnov, care a creat mai multe jucării de acest fel.
citiţiSalarii cu lacrimi
Într-o perioadă de criză financiară cînd, pe tot globul, lumea e atentă la ce se întîmplă cu banii, Parlamentul României a decis să-i dea, fără să se gîndească de unde. Creşterea salariilor în învăţămînt i-a făcut şi pe alţi bugetari să ceară majorări asemănătoare. Ministrul de Finanţe, care acum cîtva timp anunţa că „avem bani“, că vistieria ţării e plină datorită încasărilor mai mari la buget, vorbeşte acum despre „destabilizarea economiei“ şi declară că însăşi siguranţa naţională poate fi pusă în pericol. Vorbe mari, care va să zică.
citiţiAutenticitate
Cînd spunem despre cineva că este „un om autentic“ îi facem, în mare, un compliment. Admitem că e vorba de un ins care se comportă în perfect acord cu sine, un ins care nu dă curs vorbirii în doi peri, atitudinilor contrafăcute, duplicităţii. Autenticitatea e sinceritate faţă de ceilalţi, dar, mai ales, sinceritate faţă de firea proprie. Spun, totuşi, că e un compliment „în mare“, pentru că, „în mic“, în anumite variante, el poate include şi o notă relativizantă: „cutare spune prostii, dar măcar e autentic“.
citiţiCapitalismul azi
Am fost invitat recent să vorbesc, în cadrul unei prestigioase adunări, despre fundamentele etice ale capitalismului românesc. Fireşte, subiectul m-a incitat şi, fără să stau prea mult pe gînduri, mi-am început intervenţia referindu-mă la faimoasa carte a lui Max Weber, Etica protestantă şi spiritul capitalismului – probabil că nouă din zece vorbitori pe tema eticii capitalismului pomenesc celebrul op, în primele fraze ale cuvîntării.
citiţiDacă peștii ar putea țipa
Cînd eram copil, tata mă ducea deseori la plimbare pe malul vreunui lac sau la mare. Treceam pe lîngă pescari, care îşi bobinau lanseta undiţelor cu peşti prinşi, zbătîndu-se la capătul cîrligului. Odată am văzut un om care a scos din găleată un peştişor, încă viu, şi l-a înfipt în cîrlig, ca pe o nadă.
citiţiMcDonald's fără Hamburger. Piaţa neagră merge bine.
Greu afectată de criza economică mondială, Lituania se confruntă cu o creştere a taxelor şi impozitelor. Din cîte a observat un jurnalist local, există un sector care merge, totuşi, bine: piaţa neagră. „Să cumperi motorină de la şoferii din Belarus, care se opresc pe zonele de odihnă din jurul oraşului Vilnius, este destul de uşor. Dar maşina mea merge pe benzină.
citiţiNăscocire cu nemţi
Heinke şi Peter sînt din Hamburg. Heinke s-a născut şi a crescut în Blakenese, cartier select. Peter este de origine socială ceva mai modestă. A crescut la doi paşi de Raepersbahn, cartierul cu felinare roşii. Avantaj Peter (zice el). Tot la doi paşi era şi barul unde s-au format Beatles-ii. Se cunosc bine şi au destule subiecte de conversaţie în ICE-ul (trenul rapid) care îi duce spre Frankfurt.
citiţiBucureștii la 1810
Să nu ne mai uităm, măcar de data asta, la maidanele care ştirbesc fronturile de case prin centrul oraşului, acolo unde blocuri înalte vor lua locul caselor vechi, şi să răsfoim documentele care ne spun cine şi cum trăia în capitala Ţării Româneşti acum două sute de ani. Eram atunci în toiul Războiului Ruso-Turc din 1806-1812, deci sub ocupaţie militară rusească.
citiţiCasa Teodorenilor, blocul locatarilor
La numărul 7 al discretului Fundac Zlataust din Iaşi, din cei 1087 mp de teren şi clădirea cunoscută drept „Casa Teodorenilor“ n-au mai rămas acum decît buruieni înalte şi înţepătoare, înconjurate de o plasă verde, din aceea care anunţă un viitor şantier.
citiţiRostul casei şi paradigma feminină a umanului
Totdeauna m-a fascinat înfăţişarea caselor. Înţelegător pînă la fanatism cu ţăranii mei şi casele lor făloase, desconsideram însă cu egală măsură toate aceste vile şi pălăţele, gated communities şi alte cartiere rezidenţiale care se întind pretutindeni în jurul oraşelor mai mici sau mai mari din România: eh, nişte parveniţi! – gîndeam în sinea mea, distant şi generic.
citiţiMai 1973. Poveşti cu infractori (re)cunoscuţi
You may need: Adobe Flash Player.
Cîntec despre justiţia americană din Sud, unde linşajul era folosit cu spor. Şi panglica galbenă din jurul stejarului cel bătrîn e semn că logodnica aşteaptă sosirea celui care şi-a ispăşit condamnarea. Altfel, Lymon şi Fury au ars repede, dar au lăsat muzici care merită ascultate. De aceea, faceţi click pe butonul play de mai sus 
Să Film!, episodul 2: „După revoluţie”
UNATC București şi Film Menu pun la cale pentru vineri 18 mai, de la orele 19, proiecţia filmului „După revoluţie”, în regia lui Laurenţiu Calciu, urmată de o dezbatere cu membrii echipei de filmare.
citiţiEugenio Barba şi Dezordinea
De ani de zile, Festivalul Internaţional Shakespeare recuperează informaţie. Spectacole care au marcat gîndirea teatrală, hituri mondiale sau legende artistice au venit la Craiova şi Bucureşti prin intermediul Festivalului Shakespeare şi au recuperat datele pierdute despre istoria teatrală recentă.
citiţi
Andrei Dósa, Cînd va veni ceea ce este desăvîrşit (Editura Tracus Arte, 2011). „...momentele bune / ar fi atunci cînd dumnezeu are reverii /... detalii
În perioada 3-13 mai se va desfăşura la Bucureşti Festivalul Filmului European. Programul celei de-a XVI-a ediţie: 52 de filme din 26 de... detalii
Cei care îşi mai amintesc de acel sezon senzaţional de acum douăzeci şi ceva de ani cînd Steaua a cîştigat Cupa Campionilor Europeni se vor ... detalii
