A se slăbi cu munții și natura în reclame
Am urmărit amuzat scandalul cu brandul la ţară, cu gîndul la CNN. La CNN pentru că acolo văd eu reclame pentru ţări. Şi nu pentru că ar fi pasionante. Dimpotrivă, reclamele pentru ţări sînt deosebit de plictisitoare, dar cum călătoresc oarecum frecvent prin ţări unde CNN este singurul post cu o limbă pe care o înţeleg, stau pe CNN şi nu am unde să schimb canalul cînd bagă reclame. Drept urmare, le ştiu cam pe toate fără să vreau. Aşa că am un fel de top.
citiţiIpocrizie publică
Scriam, în numărul trecut, despre cum se străduieşte Guvernul să reducă „procentual“ personalul din instituţiile culturale. Îmi imaginam vreun burtă-verde de la consiliul local care îi recomandă directorului de filarmonică să mai reducă din numărul de viori, ori directorului de teatru să pună în scenă spectacole fără decoruri, ca să nu mai aibă nevoie de maşinişti.
citiţiSub Arini
„Sub Arini“ – aşa se numeşte un parc dinspre marginea Sibiului, vechi de peste o sută cincizeci de ani. E un loc celebru al oraşului, cu douăzeci şi două de hectare de pajişti, denivelări pitoreşti, arbori spectaculoşi, uneori exotici, inevitabile locuri de agrement, terase, cîini şi oameni.
citiţiPoveştile de aici
De cîtva timp, cititorii acestui colţ de pagină vor fi sesizat o schimbare. După ce ani de zile am comentat, mai ales, evenimente din realitatea politică internaţională, am început să spun poveşti. Se ştie, puterea poveştilor este cu mult mai mare decît cea a ideilor sau a părerilor.
citiţiChiar am devenit separatişti?
Decizia Curţii Internaţionale de la Haga cu privire la declaraţia unilaterală de independenţă a regiunii Kosovo este interpretată ca undă verde pentru mişcările separatiste care urmăresc independenţa statală. Potrivit preşedintelui kosovar Fatmir Sejdiu, „decizia îndepărtează, în sfîrşit, orice dubiu pe care l-ar putea avea ţările care încă nu recunosc Republica Kosovo“.
citiţiPrivilegii, coride, şi criză
Curtea Constituţională a Germaniei a decis că foştii miniştri din vremea RDG nu au nici un temei pentru a cere pensii suplimentare. Tăierea pensiilor speciale acordate foştilor înalţi funcţionari ai RDG este constituţională. În argumentarea deciziei, judecătorii notează că aceste pensii speciale erau oferite „în parte ca o recompensă pentru subordonarea politică şi respectarea necondiţionată a ordinelor SED“ (organul represiv) şi că aceste privilegii nu au de ce să continue în noul regim.
citiţiPrimul rînd în poza de grup
Aţi avut la dispoziţie comemorarea eliberării Auschwitz-ului şi lansarea Airbus-ului minune. Evenimente mari, cu ritual şi ceremonie. Nu am văzut pe nicăieri comisarii. Ei sînt mereu în rîndul doi, trei. Cum vreţi să fie Europa «creată» la nivel simbolic, vizual, dacă oficialii ei sînt mereu în spate?
citiţiColibiţa
Aproape de Bistriţa, înspre Bistriţa Bîrgăului, există o aşezare renumită încă de la sfîrşitul secolului al XIX- lea pentru aerul său bogat în ozon şi iod, dar şi pentru frumuseţea naturală a locurilor: Colibiţa. În perioada interbelică, aici s-a derulat o intensă activitate de construcţie, care a transformat zona într-o staţiune climaterică „la modă“, unde îşi petreceau vacanţa persoanele cu afecţiuni pulmonare.
citiţiLa un colţ de stradă
Colţul este acela al străzii Berthelot cu strada Luterană. Un punct nevralgic, fiindcă acolo s-a ridicat blocul colosal de lîngă Sf. Iosif, iar peste drum, înghesuit într-un spaţiu care abia-l încape, un hotel de cinci etaje. Strada Luterană, urcînd spre catedrala catolică, se termină pe stînga cu templul calvin, aflat în fundul unei parcele adînci, de-a lungul căreia se întinde o casă de la sfîrşitul secolului al XIX-lea.
citiţiBalada lui Oedip
Fusesem invitat la un workshop, dar s-a dovedit a fi o ceremonie (era să spun o sindrofie...). Cumpăr şi eu un volum omagial şi mă duc la colegul meu universitar să-i cer un autograf, cum văd că fac toţi. Nu mă simt foarte bine cu mine însumi, aşa că mă întorc la bar şi comand de data asta o vodcă.
citiţi

















