Andrei PLEŞU | nici aşa, nici altminteri

Isprăvi dîmboviţene

Fie că se întîmplă lucruri, fie că nu se întîmplă, presa veghează şi lucrează. Amplifică, inventează, suspectează, demolează, restaurează, analizează, rumegă, reconstituie, interpretează, înnegreşte, albeşte, despoaie, camuflează, insistă, execută, ia peste picior, nu iartă.

citiţi

Mircea VASILESCU | Europa dumitale

Capitală europeană?

Unul dintre clişeele scoase din mînecă de cîte ori vine vorba despre Bucureşti este „capitală europeană“. Autorităţile îl folosesc atunci cînd vor să-şi motiveze vreun proiect sau să se laude cu vreo (posibilă) realizare: autostrada suspendată care i-a trecut prin cap primarului general, metroul către aeroport, blocurile noi din metal şi sticlă etc.

citiţi

Anton HOLBAN | ţinerea de minte

Ioana

„Am impresia că lîngă mine se găseşte un ceasornic cu nisip, aranjat exact pentru şaptezeci de ani, vîrsta la care se poate ajunge. E pus în funcţiune din clipa naşterii mele şi de atunci curge neîncetat.

citiţi

Peter SINGER | Etica vieţii

Haiti şi limitele generozităţii

Efectele devastatoare ale cutremurului care a lovit Haiti la începutul lunii ianuarie au stîrnit reacţii de compasiune peste tot în lume – în numai trei zile, mai mult de un milion de americani au donat bani prin intermediul SMS-urilor, au donat haine şi produse alimentare – aşa cum s-a întîmplat în cazul Mariei Pacheco din Chicago, o tînără divorţată care îşi creştea singură copiii – sau, pentru a face rost de cît mai mulţi bani, unii au lucrat chiar şi în saloane de înfrumuseţare sau în spălătorii auto.

 

 

citiţi

Sever VOINESCU | Statul de drept

Profesiunea, politician

Undeva, spre sfîrşitul Eticii Nicomahice, Aristotel spune că marea problemă a sofiştilor era aceea că puneau semnul egalităţii între politică şi retorică. Pentru sofişti, cu alte cuvinte, politica era discurs şi atît. Spre deosebire de Platon, Aristotel nu dădea multe parale pe sofişti şi excesul retoric al acestora era unul dintre motive. Pe de altă parte, epoca de glorie a sofiştilor (patru-cinci secole înainte de Cristos) a coincis cu o democratizare evidentă a Atenei.

 

citiţi

Gabriel GIURGIU | pe la noi

Starea Uniunii

Cred că am avut norocul de a fi la Bruxelles într-una dintre cele mai interesante săptămîni posibile. Adică, la doar 14 zile de la instalarea noii Comisii, în plină „febră grecească“ şi în vînzoleala pregătirilor pentru lansarea Strategiei 2020.

citiţi

I.L. Caragiale | ready made

"A zecea muză", articol din Constituţionalul, 16 iulie 1889, în Opere, vol. III, Editura Naţional, 2000

„Închipuiţi-vă că citiţi următoarele:

«Muzeul Naţional de Curiozităţi Naturale din oraşul *** publică printr-aceasta un concurs cu un premiu de 1.200 lei, între acei ce, de astăzi până în trei luni, vor avea crescute mustăţi în palmă.

citiţi

Şerban FOARŢĂ | Gazela de perete

Două cocoloașe

10: O oră de desen. Domnul profesor de desen (sau, pentru paseişti, desemn) intră pe uşă cu un ghemotoc, în mîna stîngă, de hîrtie. Îl instalează pe catedră (în aşa fel încît să fie vizibil întregii clase) şi ordonă: „Desenaţi-l! Aveţi la dispoziţie toată ora“.

citiţi

Vintilă MIHĂILESCU | ...@hai-hui.ro

Patrimoniu, tradiţie şi istorie

Oare de ce colecţionăm? De unde ni se trage această pasiune de a ne înconjura de nişte obiecte care să ne „reprezinte“, pe care le simţim ca pe un fel de „bogăţie“ personală şi pe care ajungem să le numim, uneori, „patrimoniu“?

 

citiţi

Andrei MANOLESCU | libertatea de impresie

Vise rele

Ce mi-au făcut plimbările prin staţiunile de schi străine din biata Sinaie! Era cea mai strălucitoare, high-life-ul absolut, cu pîrtiile ei deschise şi lungi, cu soarele ei de primăvară şi Peleşul sclipind în vale.

citiţi

Soluţie implementată de Tremend
SATI