Claudiu CONSTANTINESCU

Claudiu CONSTANTINESCU | Pe de altă carte

O formă de viaţă

 
 

Din 1992 încoace, Amélie Nothomb scoate anual cîte un roman, la Albin Michel. O formă de viaţă e cartea ei „pe“ 2010 şi nu se abate de la standardul ştiut: un volum subţirel, cu fuleu de best-seller şi cu o poveste din zona situaţiilor imposibile sau a aberaţiilor adorabile, în care vezi exprimîndu-se o inteligenţă de panteră roz.

citiţi

Claudiu CONSTANTINESCU | Pe de altă carte

Această orbitoare absenţă a luminii

 
 

Din cîte ştiam eu, pînă şi cele mai teribile închisori sau lagăre au avut prevăzută o carceră de suprapedeapsă, unde viaţa cumplită a deţinuţilor să poată fi făcută şi mai cumplită. Apoi am dat peste acest roman al lui Ben Jelloun şi am văzut că pot exista temniţe atît de negre, încît carcera să fie inutilă.

citiţi

Claudiu CONSTANTINESCU | Pe de altă carte

Hituri celebre din epoca Showa

 
 

Povestea de aici se petrece în prima jumătate a anilor ’90, cînd damblaua karaoke-lui e deja trăsătură naţională pentru japonezi. Prin urmare, e o poveste cu cîntec. Cîntecul, însă, nu va fi însoţit de joc şi voie bună, ci de foc şi aberaţie pură, într-un soi de musical al absurdului isteric şi al carnajului bezmetic.

citiţi

Claudiu CONSTANTINESCU | Pe de altă carte

Cititorul din peşteră

 
 

Acest text al portughezului Rui Zink va avea, probabil, o viaţă la fel de lungă precum Micul Prinţ al lui Exupéry. Fiindcă, la fel ca Micul Prinţ, pare o carte „de jucărie“, iar jocul în care te invită să intri e, tot ca acolo, o bucurie a minţii care îţi merge direct la inimă.

citiţi

Claudiu CONSTANTINESCU | Pe de altă carte

Originea lumii

 
 

Era însurat de 30 de ani cu o fostă elevă din facultate şi bănuia că îl înşală. Cam ăsta ar fi oful protagonistului din Originea lumii – aşa-numitul Patricio, aproape octogenar, „unul din creierele exilului chilian“ din vremea lui Pinochet, stabilit la Paris împreună cu soţia sa Silvia şi cu bunul său amic Felipe (presupusul partener de adulter al Silviei).

citiţi

Claudiu CONSTANTINESCU | Pe de altă carte

Garden party

 
 

Katherine Mansfield, englezoaică de origine neozeelandeză, bună prietenă a Virginiei Woolf şi a lui D.H. Lawrence, a scris scurt şi a trăit la fel de scurt. Proza ei a însemnat mult în istoria genului, aşa încît antologia de faţă – un act cultural prin excelenţă – îşi binemerită traducerea şi prezentarea semnate de Antoaneta Ralian.

citiţi

Claudiu CONSTANTINESCU | Pe de altă carte

Gustul sîmburilor de măr

 
 

Katharina Hagena a predat literatură germană şi engleză prin universităţi, a scris studii despre Joyce şi cărţi pentru copii, iar cu Gustul sîmburilor de măr a debutat în roman (2008), vînzînd peste 250.000 de exemplare numai în Germania. N-aş fi zis că o poveste de doliu poate avea un aşa succes de public, dar uite că are.

citiţi

Claudiu CONSTANTINESCU | Pe de altă carte

Iubitul nefericit

 
 

Prozele din acest volum au apărut în 1943, dar războiul nu intră aici în discuţie. Aproape toate textele povestesc amoruri strîmbe, şchioape, conflictuale, viclene sau, cu o vorbă preferată a autorului, „uscate“ (termenul apare de trei ori în carte: „inimă uscată“, „minte uscată“, „sărutări uscate“).

citiţi

Claudiu CONSTANTINESCU | Pe de altă carte

Ziua în care mi-am ucis tatăl

 
 

E romanul de debut al unui publicist brazilian de top. Şi, dat fiind titlul, pare că voieşte scandal. Sau măcar puţină stupoare, acolo. În plus, în cazul cititorilor masculini, titlul acestei cărţi vine să tulbure complexe străfunduri oedipiene, aţîţînd cu atît mai abitir la lectură.

citiţi

Claudiu CONSTANTINESCU | Pe de altă carte

Romancierul naiv şi sentimental

 
 

Pamuk face ce au făcut şi George Steiner sau Umberto Eco: conferenţiază la Harvard, apoi adună într-un volum prelegerile respective. E vorba, în cazul acesta, de nişte eseuri cu un oarecare avînt analitic şi teoretizant, dar şi cu o serioasă doză de confesiune, scopul lor fiind „de a explora efectele pe care le au romanele asupra cititorilor“.

citiţi

Soluţie implementată de Tremend
SATI